ICCJ. Decizia nr. 2303/2006. Penal

La data de 20 iulie 2005, S.C. M.M.C. SRL, cu sediul în Pitești a formulat plângere împotriva rezoluției nr. 731 din 13 iunie 2005, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. 731 din 13 iunie 2005, prin care s-a dispus "respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii contra actelor procurorului, respectiv, a rezoluției adoptate în dosarul nr. 9/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești".

S-a învederat că soluția de a nu începe urmărirea penală față de B.M.C. este nelegală, probele administrate în cauză demonstrând că acesta prin însușirea unor produse agricole, dar și a diverselor sume de bani, aflate în gestiunea SC M.M.C. SRL Pitești, a săvârșit infracțiunea de furt, în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Curtea de Apel Pitești, secția penală, prin sentința penală nr. 60/ F din 6 octombrie 2005, a respins plângerea formulată de partea vătămată SC M.M.C. SRL, ca tardivă.

împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs SC M.M.C. SRL, invocând că hotărârea este contrară legii, prin ea făcându-se o greșită aplicare a legii.

Prin sentința recurată s-a respins, ca tardivă, plângerea formulată împotriva rezoluției nr. 731 din 13 iunie 2005 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. 731/2005.

Petenta consideră hotărârea nelegală, întrucât s-a formulat plângere împotriva rezoluției mai sus amintite, la data de 11 iulie 2005 și nu la data de 20 iulie 2005 așa cum, greșit, a arătat Curtea de Apel Pitești în considerentele hotărârii, respectând astfel termenul legal de 20 de zile, prevăzut de art. 2781C. proc. pen., care impune pentru partea vătămată un termen de 20 de zile în care se poate formula plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori după caz a rezoluției de casarea și scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale dată de procuror, de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278 C. proc. pen.

Tot în mod greșit, instanța de fond a arătat în considerentele sentinței recurate că a formulat plângere împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești emisă la 16 martie 2005, în dosarul nr. 9/P/2005, la data de 4 mai 2005, când în realitate, așa cum a dovedit, a formulat plângerea la 25 aprilie 2005, plângere care a fost respinsă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, comunicarea rezoluției făcându-se la 15 iunie 2005. Că, astfel, plângerea este depusă în termenul legal prevăzut de art. 2781alin. (1) C. proc. pen., nefiind tardivă.

Recursul este fondat.

într-adevăr, actele și probele dosarului demonstrează că plângerea a fost făcută de petiționară în termen, nefiind tardivă așa cum s-a reținut, greșit, de prima instanță.

Astfel, din actele dosarului rezultă că rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești a fost făcută la 15 iunie 2005, scrisoarea parchetului fiind ajunsă și primită de recurentă la 21 iunie 2006.

Recurenta, așa cum dovedește, cu confirmarea de primire, depusă în copie xerox în dosarul cauzei, a atacat respectiva rezoluție, la 11 iulie 2005, în interiorul termenului prevăzut de art. 2781alin. (1) C. proc. pen., plângerea fiind, astfel, în termen.

în mod greșit, prima instanță a respins plângerea, ca tardivă, încât, Curtea a trebuit să privească recursul de față ca nefondat și să-l admită, ca atare, apoi a casat sentința penală atacată și a trimis cauza spre rejudecare, pe fond, a plângerii recurentei, la Curtea de Apel Pitești, potrivit art. 2781C. proc. pen.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2303/2006. Penal