ICCJ. Decizia nr. 2572/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2572/2006
Dosar nr. 6286/1/2006
Şedinţa publică din 18 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 1/ A/CC din 5 aprilie 2006, pronunţată în dosarul nr. 1933/2006, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia pentru minori şi familie, verificând din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaţilor V.I.A., V.A. şi O.I., cu prilejul examinării apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu şi de cei trei inculpaţi, a dispus menţinerea acestei măsuri, constatând că în cauză subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventivă şi care impun în continuare privarea de libertate a inculpaţilor.
Instanţa a apreciat că, raportat la gravitatea faptei comise, omor calificat, la pedepsele aplicate, la împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, prin violenţe repetate, la comportamentul nesincer al inculpaţilor în cursul judecăţii, încercarea de denaturare a adevărului, lăsarea acestora în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
În termenul legal, împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul V.A., apreciind că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă în prezent, motiv pentru care să se dispună punerea lui în stare de libertate.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Se reţine, astfel că, prin sentinţa penală nr. 55 din 1 martie 2006, pronunţată de Tribunalul Sibiu, printre alţii, a fost condamnat inculpatul V.A., la o pedeapsă de 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), combinat cu art. 175 alin. (1) lit. i), cu aplicarea art. 75 lit. a), art. 99 alin. (3) şi art. 109 C. pen.
În fapt, s-a reţinut, în esenţă că, la data de 6 ianuarie 2005, inculpaţii V.I.A., V.A. şi O.I. l-au atacat de C.N. şi după ce i-au aplicat, toţi trei, lovituri repetate şi cu intensitate ridicată, pe aproape întreaga suprafaţă a corpului, cu bâtele cu care erau înarmaţi, l-au adus în stare de inconştienţă şi l-au abandonat în stradă.
Aşa cum a reţinut şi Curtea de Apel Alba Iulia, temeiurile care au determinat arestarea nu s-au schimbat, din dosarul cauzei rezultând indicii temeinice că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată, infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea faptei comise şi modalitatea în care aceasta a fost săvârşită.
În consecinţă, recursul declarat de inculpatul V.A., nefiind fondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins ca atare, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care este inclus şi onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.A. împotriva încheierii nr. 1/ A/CC din 5 aprilie 2006 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia pentru minori şi familie, pronunţată în dosarul nr. 1933/2006.
Obligă pe recurent la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 aprilie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 2552/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2574/2006. Penal. Menţinere măsură de... → |
---|