ICCJ. Decizia nr. 2860/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 1707 din 21 decembrie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul M.F. împotriva sentinței penale nr. 684 din 20 noiembrie 2000 a Tribunalului București, secția a II-a penală, rămasă definitivă la 30 mai 2002.
Curtea de Apel București a reținut că, prin sentința penală nr. 684 din 20 noiembrie 2000 a Tribunalului București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. 1504/2000, numitul M.F. a fost condamnat, în baza art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., la 5 ani închisoare, reținându-se în sarcina lui, că la 5 iulie 1998, în jurul orei 22,30, în timp ce partea vătămată R.A. se afla pe str. Lt. Păulescu, a lovit-o cu mai mulți făptuitori și i-au sustras lănțișorul de aur de la gât.
Sentința a rămas definitivă prin decizia penală nr. 2766 din 30 mai 2002 a înaltei Curți de Casație și Justiție, emițându-se M.E.P.I. nr. 956 din 13 iunie 2002.
Apelul declarat de condamnatul revizuient M.F., împotriva sentinței penale nr. 1707 din 21 decembrie 2005, a fost respins, ca nefondat, de către Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 144 din 23 februarie 2005.
împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs, revizuientul M.F., susținând că, în mod greșit cererea de revizuire i-a fost respinsă, în loc să i se admită, chiar partea vătămată, prin declarația dată și autentificată la 19 august 2002, recunoscând că nu i s-a sustras nici un lănțișor de aur de la gât și că, în realitate, acesta îi căzuse în interiorul bluzei, unde l-a și găsit.
Revizuientul a arătat că cererea de revizuire ar fi trebuit admisă în temeiul art. 394 C. proc. pen.
Recursul revizuientului este nefondat.
Revizuientul a susținut că, din declarațiile și lucrările dosarului penal, declarațiile părții vătămate, prin încheierea de autentificare din 19 august 2002, nu a reieșit comiterea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., partea vătămată arătând ulterior, că lănțișorul ce-l purta la gât, în momentul începerii și desfășurării conflictului, a fost găsit în interiorul bluzei.
în susținerea cererii de revizuire s-a depus la dosar o "declarație" a numitei R.A. care a arătat că a avut o altercație cu inculpatul în anul 1998 în urma căreia a constatat dispariția unui lănțișor de aur pe care-l purta la gât, fapt pentru care a depus o reclamație, dar, ulterior, a găsit lănțișorul, în bluza pe care o purta.
Analizându-se cauza, în raport de dispozițiile legale care reglementează procedura revizuirii, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen., în sensul că, în speță, nu este vorba de un fapt sau o împrejurare, noi, necunoscute de instanță, în momentul judecării cauzei.
Revizuientul a invocat, cu prilejul judecării în fond a cauzei faptul că în cadrul incidentului avut cu partea vătămată, nu i-ar fi sustras lănțișorul ci doar acesta s-a desfăcut de la gâtul părții vătămate, căzând în interiorul bluzei părții vătămate, unde ar fi fost găsit, susținere înlăturată de instanță și, care, nu poate fi reluată, ca împrejurare nouă, necunoscută de instanță.
Așa fiind, nu se poate reține că motivul invocat se încadrează în dispozițiile legale drept caz de revizuire, încât hotărârile pronunțate în cauză sunt temeinice și legale.
în atare situație, recursul revizuientului va fi privit, ca nefondat, și se va respinge, ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menținându-se hotărârea atacată, ca temeinică și legală.
A fost văzută și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv plata onorariului de avocat, pentru apărarea din oficiu, ce a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2854/2006. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 2852/2006. Penal → |
|---|
