ICCJ. Decizia nr. 3001/2006. Penal

Tribunalul București, secția a II-a penală, prin sentința penală nr. 169 din 6 februarie 2006, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul R.M. la pedeapsa de 7 ani închisoare și în baza art. 2 alin. (2) și art. 65 alin. (2) C. pen., i s-au interzis și drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus arestarea preventivă de la 19 iulie 2005 la zi.

S-a confiscat o cantitate de 0.58 gr. heroină în amestec cu cafeină, în vederea distrugerii.

în motivarea sentinței, pe baza probelor cauzei, s-a reținut că în ziua de 19 iulie 2005, inculpatul a fost surprins în flagrant imediat ce a vândut martorului C.B. contra sumei de 600.000 ROL 3 doze de heroină, însă asupra sa, organele de poliție au găsit alte 3 doze cu același drog de mare risc.

Această situație de fapt, a fost reținută avându-se în vedere procesul - verbal de constatare a infracțiunii flagrante, denunțul martorului C.M.C., declarațiile martorului C.B., declarațiile martorului B.M., proces verbal de percheziție corporală a inculpatului, raport de constatare tehnico - științifică din care rezultă că cele 3 doze vândute și restul de 33 găsite asupra inculpatului conțineau un amestec de heroină cu cafeină.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), sens în care a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen., motivat de împrejurarea că acesta nu are antecedente penale și astfel cum rezultă din expertiza medico - legală psihiatrică, prezintă un intelect afectat de o debilitate mintală ușoară.

împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru greșita individualizare a pedepsei în sensul că i s-a stabilit un regim sancționator excesiv de aspru sub aspectul cuantumului pedepsei.

Curtea de Apel București, prin decizia penală nr. 179/ A din 6 martie 2006, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului R.M. împotriva sentinței penale nr. 169 din 6 februarie 2006 a Tribunalului București, secția a II-a penală.

S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus prevenția de la 19 iulie 2005 la zi.

Inculpatul nemulțumit și de această hotărâre, în termenul legal, a declarat recurs, solicitând reducerea pedepsei ce este prea aspră.

Recursul este nefondat.

Verificându-se probatoriul cauzei, Curtea reține că acesta a fost corect evaluat și încadrarea juridică este cea legală.

Corespunzător gravității faptei săvârșite dat și datelor ce caracterizează persoana inculpatului ce prezintă o ușoară debilitate mintală s-au acordat și circumstanțe atenuante, condiții legale în care pedeapsa aplicată, a fost coborâtă sub limita minimă, a textului de incriminare. Ca atare, sancțiunea penală fiind stabilită cu respectarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), se va putea realiza și scopul preventiv - educativ conform art. 52 C. pen., și nu poate fi apreciată ca excesivă.

în consecință, recursul declarat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins, ca nefundat, și va fi menținută, ca temeinică și legală, hotărârea atacată.

Au fost aplicate și prevederile art. 381 și 192 C. proc. pen.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3001/2006. Penal