ICCJ. Decizia nr. 303/2006. Penal
| Comentarii |
|
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE, secţia penală, Decizia nr. 303 din 18 ianuarie 2006
Prin cererea depusă la această instanţă, L.A., prin avocat, a formulat contestaţie în anularea deciziei penale nr. 3665 din 14 iunie 2005, pronunţată în dosarul nr. 839/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă de recurs.
În motivarea cererii a fost invocat cazul prevăzut de art. 386 lit. c) C. proc. pen., respectiv instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f) - i1) C. proc. pen., cu privire la care existau probe în dosar.
Cauza de încetare a procesului penal ar fi, arată contestatorul, iresponsabilitatea sa, dovedită cu referatul de expertiză medico-legală nr. 1811/ A 1 din 13 noiembrie 1996 al L.M.L. Argeş, aflat la dosar, din ale cărui concluzii rezultă că are discernământul abolit.
Ori, susţine în continuare, potrivit art. 48 C. pen., nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul săvârşirii faptei, fie din cauza alienaţiei mintale, fie din alte cauze, nu putea să-şi dea seama de acţiunile sau inacţiunile sale ori nu putea fi stăpân pe ele.
Acestei cauze de înlăturare a caracterului penal al faptei îi corespunde, procesual penal, soluţia de încetare a procesului penal, în baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. i1) C. proc. pen.
Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de contestaţie pentru stabilirea realizării condiţiilor prevăzute de art. 391 alin. (2) C. proc. pen., inclusiv al regăsirii motivului invocat între cele prevăzute de art. 386 din acelaşi cod, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă.
În adevăr, potrivit art. 386 lit. c) C. proc. pen., nepronunţarea de către instanţa de recurs asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f) - i1) cu privire la care existau probe în dosar, reprezintă unul dintre cazurile în care poate fi făcută contestaţia în anulare.
Motivul însă pe care se sprijină contestaţia nu constituie o cauză de încetare a procesului penal.
Iresponsabilitatea, reglementată de art. 48 C. pen., este o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei, care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea în continuare a acţiunii penale, conform art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Potrivit art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., în cursul judecăţii, atunci când se constată existenţa unui astfel de caz, instanţa pronunţă achitarea.
Aşa fiind, motivul invocat în sprijinul contestaţiei în anulare nu este din cele prevăzute de art. 386 C. proc. pen., astfel încât, cererea urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
În altă ordine, din examinarea dosarului a rezultat că instanţa de recurs a examinat concludenţa şi utilitatea probei ce a rezultat din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, s-a apreciat în urma analizării tuturor probelor administrate şi s-a înlăturat motivat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 302/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 348/2006. Penal → |
|---|
