ICCJ. Decizia nr. 3234/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin încheierea de ședință din 3 mai 2006 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, investită cu soluționarea apelului formulat de inculpatul S.A. împotriva sentinței penale nr. 146/ S din 9 martie 2006 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția penală, s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive în temeiul art. 3002_i art. 160b C. proc. pen.
Astfel, Curtea de Apel Brașov, analizând actele și lucrările dosarului, a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
A constatat Curtea de Apel că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, temeinicia acestei măsuri menținându-se având în vedere pe de o parte pericolul social foarte ridicat al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului iar pe de altă parte timpul scurs de la data luării măsurii arestării preventive (22 octombrie 2005).
împotriva încheierii din 3 mai 2006 a formulat recurs, în termen legal, inculpatul criticând încheierea pentru netemeinicie și nelegalitate sub aspectul greșitei mențineri a stării de arest.
înalta Curte de Casație și Justiție, examinând încheierea de ședință atacată sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu în conformitate cu art. 3859alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta nu este fondat pentru următoarele considerente.
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului S.A. pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., reținându-se că inculpatul a sustras un telefon mobil în valoare de 1200 RON iar pentru a-și asigura scăparea și produsul infracțiunii a exercitat violențe asupra părții vătămate.
Tribunalul Brașov, secția penală, pronunțând sentința penală 146/ S din 9 martie 2006, reținând vinovăția inculpatului față de fapta săvârșită, l-a condamnat pe acesta la pedeapsa închisorii de 2 ani.
împotriva sentinței penale sus-menționate inculpatul a formulat apel, formându-se astfel dosarul nr. 364/P/AP/2006 înregistrat pe rolul Curții de Apel Brașov. Prin încheierea din data de 3 mai 2006 instanța de apel a examinat detenția preventivă a inculpatului constatând că aceasta este legală, lăsarea în libertate a inculpatului condamnat în primă instanță prezentând un pericol concret pentru ordinea publică.
înalta Curte de Casație și Justiție constată că temeiul pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului îl constituie art. 148 lit. b) și h) C. pen., existând indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, pedeapsa prevăzută de lege pentru această faptă fiind mai mare de 4 ani închisoare.
Examinând încheierea atacată în raport de textele menționate în cuprinsul acestora respectiv art. 160b _i art. 3002C. proc. pen., constată că în cauză sunt reținute cerințele prevăzute de acestea, fiind respectate și prevederile art. 5 pct. 1 lit. a) din C.E.D.O., și prin urmare încheierea nu e susceptibilă de critică.
Prin urmare, dispozițiile instanței de a menține starea de arest a inculpatului sunt temeinice și legale, astfel încât se impune menținerea măsurii arestării preventive, lăsarea inculpatului în libertate prezentând pericol pentru ordinea publică.
Starea de pericol concret este evidentă fiind demonstrată prin gravitatea faptei săvârșite.
în consecință, pentru considerentele arătate, înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., iar în baza art. 192 alin. (2) C. pen., l-a obligat pe recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3236/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3237/2006. Penal → |
|---|
