ICCJ. Decizia nr. 3239/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 83 din 26 ianuarie 2006, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 38056/3/2005 s-a dispus condamnarea inculpatului I.M., la pedeapsa de 11 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor deosebit de grav, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 - art. 175 lit. i) și art. 176 lit. d) C. pen.
A fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani.
în baza art. 71 C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
în temeiul art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a fost dedusă, din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive de la 28 mai 2005 la zi.
în baza art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 14 C. proc. pen., și art. 998 - art. 999 C. civ., a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă T.V., obligând inculpatul la plata sumei de 7.360 lei RON, reprezentând venit lunar nerealizat de partea civilă în perioada iunie 2005 - ianuarie 2006, inclusiv; 4.000 lei RON cheltuieli de spitalizare, 5.000 lei RON daune morale, precum și o prestație lunară în sumă de 920 lei RON, începând cu luna februarie 2006 până la încetarea stării de nevoie a părții civile T.V.
Au fost respinse celelalte pretenții ca nefondate.
A obligat inculpatul la plata sumei de 37.663.498 lei RON către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență București cu titlu de cheltuieli de spitalizare.
S-a constatat că inculpatul a achitat părții civile suma de 1.600 lei RON, sumă ce se va scădea din totalul despăgubirilor stabilite în sarcina părții civile T.V.
în baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut în esență, următoarele:
în seara zilei de 27 mai 2005, inculpatul, după ce în prealabil s-a întâlnit cu martorul T.R., a luat hotărârea de a face rost de bani de la șoferii de taxi, hotărâre ce a fost adusă la cunoștința martorului.
După ce au ajuns în Piața Universității, cei doi s-au urcat într-un taxi condus de partea vătămată, căruia i-a solicitat să se deplaseze în cartierul Floreasca, inculpatul intenționând să îl ducă pe șofer într-o zonă în care să-i poată sustrage bunuri, fără posibilitatea de a fi prins.
în cursul deplasării cu taxiul, inculpatul a scos din rucsacul pe care-l avea asuprea sa, un cuțit, l-a așezat pe picioare, așteptând momentul prielnic pentru a-i aplica lovituri părții vătămate și a-și însuși bunurile acesteia.
Când au ajuns pe str. Nicolae Constantinescu, inculpatul i-a solicitat părții vătămate să oprească taxiul, ceea ce acesta a și făcut, iar în momentul în care partea vătămată a comunicat contravaloarea cursei, inculpatul i-a aplicat lovituri cu cuțitul în zona spatelui.
Partea vătămată a încercat să se apere cu mâinile, împrejurare în care inculpatul i-a tăiat tendonul de la degetul mare.
Față de atitudinea violentă a inculpatului, partea vătămată i-a spus că îi va da tot ce are, dar să nu-l omoare.
La un moment dat, victima a reușit să iasă din mașină și să fugă, fiind urmat imediat de către inculpat, care i-a mai aplicat încă două lovituri cu cuțitul tot în zona spatelui, la ultima lovitură cuțitul rămânând în corpul victimei.
în urma loviturilor aplicate, partea vătămată a suferit multiple leziuni prin plăgi înjunghiate, penetrante, hemitorace drept, plăgi pulmonare (3) hemitorace drept, necesitând pentru vindecare 23-25 zile îngrijiri medicale, leziunile suferite punându-i viața în primejdie. De asemenea, s-a reliefat că, în absența tratamentului chirurgical corect efectuat și acordat în timp util, leziunile suferite ar fi condus necondiționat la moartea victimei.
în raport de această stare de fapt și de probele administrate, instanța a apreciat că fapta inculpatului I.M. realizează elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor deosebit de grav prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 - art. 175 lit. i) și art. 176 lit. d) C. pen.
împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel inculpatul I.M., solicitând desființarea acesteia și în cadrul rejudecării reindividualizarea judiciară a pedepsei.
Prin decizia penală nr. 205/ A din 15 martie 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 38056/3/2005, s-a dispus respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpatul I.M.
A fost menținută starea de arest și dedusă perioada arestului preventiv de la 28 mai 2005 la zi.
împotriva ambelor hotărâri, a declarat recurs inculpatul I.M., invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
înalta Curte, judecând recursul prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu, potrivit art. 3859alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Instanțele de judecată au reținut corect starea de fapt, constând în aceea că, în data de 27 mai 2005, inculpatul I.M., a aplicat mai multe lovituri părții vătămate T.V., cauzându-i leziuni care i-au pus viața în primejdie și care în lipsa unui tratament adecvat ar fi condus la moartea acesteia, în scopul însușirii pe nedrept a unei sume de bani.
De asemenea, au stabilit corect încadrarea juridică a faptei în infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 - art. 175 lit. i), raportat la art. 176 lit. d) C. pen., precum și vinovăția inculpatului, fapta fiind săvârșită cu forma de vinovăție a intenției directe.
Cât privește pedeapsa aplicată, urmează a se observa că aceasta a fost stabilită în limitele prevăzute în textul de încriminare, cu respectarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Nu se justifică reducerea pedepsei, având în vedere gradul de pericol social ridicat al faptei dar și de împrejurările în care aceasta a fost comisă. Inculpatul și-a pregătit instrumentul cu care a atacat victima, a ales locul și momentul potrivit, aplicându-i multiple lovituri în zone vitale.
Datorită leziunilor suferite, partea vătămată a rămas cu sechele, fiindu-i afectată viața familială și socială.
Față de cele menționate mai sus, înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.M..
Potrivit art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., raportat la art. 383 alin. (2) și art. 381 alin. (2) C. proc. pen., va deduce din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la 28 mai 2005 la zi.
în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul recurent a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3235/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3236/2006. Penal → |
|---|
