ICCJ. Decizia nr. 3213/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 236 din 26 septembrie 2005 a Tribunalului Mureș, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului S.L. din infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) și (2) lit. a), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 75 lit. c) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) și (2) lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., și de art. 197 alin. (1) și (2) lit. c) C. pen., cu reținerea dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen.
A fost achitat, conform prevederilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., inculpatul C.Șt., de sub acuza săvârșirii infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) alin. (21) lit. a) și c) C. pen.
Au fost condamnați fiecare dintre inculpații M.O., L.A. și C.R., la pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută și pedepsită de art. 197 alin. (1) și (2) lit. a), cu aplicarea art. 99 și cu art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (2, raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. Totodată, li s-a interzis acestor inculpați exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., conform prevederilor art. 71 C. pen.
A fost condamnat inculpatul S.L., la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) și (2) lit. b), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen și, la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) și (2) lit. b) C. pen.
Au fost contopite pedepsele aplicate acestui inculpat, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, conform prevederilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.
Ia fost interzis inculpatului, conform prevederilor art. 71 C. pen., pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.
S-a dedus din durata executării pedepsei aplicate inculpatului S.L. timpul reținerii și arestării preventive de la 29 mai 2004 la data pronunțării sentinței și a fost menținută starea de arest preventiv a acestuia.
A fost condamnat inculpatul C.Șt., la pedeapsa de un an și 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) și (2) lit. a) cu art. 41 alin. (2), art. 74 și 76 alin. (1) lit. b) C. pen.
I-au fost interzise inculpatului C.Șt., pe durata executării pedepsei, conform art. 71 C. pen., drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.
S-a dedus durata pedepsei aplicate acestui inculpat timpul reținerii și arestării preventive de la 29 mai 2004 până la 26 aprilie 2005.
Instanța de fond a mai constatat că partea vătămată C.C. nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.
A fost obligat inculpatul S.L. la plata sumei de 1.077.320 ROL cu dobânda legală (rata de scont a B.N.R.) calculată de la data de 30 mai 2004 și până la achitarea efectivă a sumei reprezentând cheltuieli de spitalizare a părții vătămate, către partea civilă C.A.S. Mureș.
Au fost obligați, fiecare inculpat în parte, la plata câte unei sume de 294 lei RON, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî în acest sens, instanța de fond a avut în vedere, următoarele:
Fiecare dintre inculpații S.L., M.O., C.R., L.A. au întreținut raporturi sexuale cu partea vătămată C.C. fără a avea consimțământul acesteia.
Indiferent de maniera în care s-a purtat inițial discuția dintre partea vătămată și inculpatul S.L., respectiv dacă aceasta a fost de acord sau nu să meargă cu inculpatul și să întrețină cu el raporturi sexuale, s-a considerat de către instanța de fond că este dovedită împrejurarea că ajunși în cimitir inculpatul i-a cerut părții vătămate să se dezbrace și să întrețină acolo raporturi sexuale cu el iar ea l-a refuzat, context în care inculpatul a dezbrăcat-o forțat, a bătut-o și a violat-o, de față la această scenă fiind și minorii.
De asemenea, instanța de fond a mai reținut că din ansamblul probelor administrate rezultă că după consumarea raportului sexual, inculpatul S.L. le-a cerut și inculpaților minori să facă și ei același lucru, Cu toată opoziția părții vătămate, inculpatul S.L. a lovit-o din nou și a continuat să o amenințe împingându-i pe minori peste partea vătămată.
S-a mai reținut că inculpații minori au susținut că ei nu au dorit să întrețină relații sexuale cu partea vătămată, însă fiecare dintre ei au făcut aceasta iar susținerile lor, în sensul că au făcut-o de teama inculpatului S.L., nu au fost luate în considerare de către instanța de fond tocmai datorită faptului că ei s-au înțeles dinainte ca inculpatul S.L. să meargă cu partea vătămată în cimitir, în vederea întreținerii de acte sexuale.
Ca urmare, s-a apreciat că este dovedită fapta imputată fiecăruia dintre inculpați.
După aceea, inculpații minori au plecat spre casă iar inculpatul S.L. și partea vătămată au plecat spre casa inculpatului C.R. unde ambii inculpați au întreținut raporturi sexuale normale și orale cu partea vătămată.
Instanța a reținut că partea vătămată a consimțit să întrețină asemenea raporturi având în vedere amenințările la adresa ei din partea lui S.L. și agresiunea la care a fost supusă.
Imobilul a fost părăsit de părți înspre dimineață, partea vătămată plecând, imediat, la martora N.T., căreia i-a povestit, tot ce i s-a întâmplat.
în ceea ce privește sustragerea de la partea vătămată a inelului de argint de către inculpatul C.R., din probele administrate instanța a reținut că nu s-a putut contura, cu certitudine, existența infracțiunii de tâlhărie, deoarece partea vătămată a declarat că inculpatul i-a luat inelul fără ca ea să se fi opus, spunându-i să-l ducă la "muierea lui".
Ca urmare, ținând cont de faptul că din probatoriul administrat reiese că inelul părții vătămate i-a fost luat de către inculpat nu în scopul de a-și însuși pe nedrept ci de a o face geloasă și că aceasta nu a fost amenințată de el și nici agresată s-a reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, lipsind atât elementele laturii subiective cât și elementele laturii obiective.
în aceste condiții, instanța a dispus achitarea inculpatului în modalitatea arătată când a fost prezentat dispozitivul sentinței.
S-a reținut în schimb, comiterea infracțiunii de viol de către toți inculpații, în drept, faptele acestora fiind încadrate în modalitatea arătată cu ocazia prezentării dispozitivului sentinței.
La individualizarea pedepselor aplicate au fost avute în vedere prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), privitoare la faptele comise și la persoana inculpaților.
Apelurile declarate împotriva acestei sentințe de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș și inculpații S.L. și M.O., au fost respinse, ca nefondate, de către Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 14/ A din 3 februarie 2006.
împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs, inculpatul M.O., susținând că este netemeinică și nelegală, nefiind vinovat de infracțiunea ce i se impută, fapta comițând-o, ca urmare a cererii inculpaților majori.
Recursul este nefondat.
Contrar susținerilor recurentului inculpat, din dosar rezultă că între el și inculpatul major a existat o înțelegere, ca inculpatul S.L. să meargă împreună cu partea vătămată în cimitir, în vederea întreținerii de raporturi sexuale, astfel recurentul, neavând ce căuta la locul violului, ca și ceilalți inculpați, încât, în mod corect, i s-a reținut comiterea faptei și vinovăția.
în raport cu cele arătate, Curtea va trebui să privească recursul de față, ca nefondat, și să-l respingă, ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menținând, astfel, hotărârea atacată.
A fost văzută și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat inclusiv a onorariului de avocat, pentru apărarea din oficiu, ce a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3214/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3211/2006. Penal → |
|---|
