ICCJ. Decizia nr. 3264/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3264/2006
Dosar nr. 375/3/2006
Şedinţa publică din 22 mai 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 137 din 3 februarie 2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de condamnatul P.I.
Revizuientul a fost obligat la cheltuieli judiciare statului.
Tribunalul Bucureşti a reţinut următoarele:
Prin adresa nr. 4340/III-6 din 27 decembrie 2005 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti sub nr. 375/3/2006 a fost trimisă, spre competentă soluţionare cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 360 din 10 martie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. 4950/2004, împreună cu referatul procurorului.
În motivare revizuientul a arătat că nu este autorul faptei pentru care a fost condamnat, iar judecătorul fondului nu a administrat probele solicitate, refuzând audierea unor martori.
Împotriva acestei hotărâri condamnatul P.I. a declarat apel solicitând audierea unor martori în susţinerea nevinovăţiei sale.
Prin Decizia penală nr. 175/ A din 3 martie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins apelul, ca nefondat, hotărâre ce a fost recurată în termen legal, reiterându-se motivele formulate în cererea introductivă. În timpul şedinţei de judecată apărătorul condamnatului a invocat prevederile art. 394 lit. a) C. proc. pen.
Recursul declarat este nefondat.
Potrivit art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută, între altele, când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei.
Examinând hotărârile atacate în raport cu aceste prevederi invocate de revizuient în cererea sa, se constată că textul de lege menţionat nu este aplicabil, întrucât susţinerile sale au fost avute în vedere în faza judecării în fond a cauzei.
Împrejurarea că în dovedirea apărării făcută în faţa primei instanţe şi a celei de recurs condamnatul a propus în revizuire reaudierea unor martori care au fost influenţaţi de către organele de poliţie nu poate determina admiterea cererii de revizuire deoarece în textul invocat se cere ca faptele sau împrejurările învederate, deci faptele probatorii, să fie noi iar nu mijloacele de probă, fiind inadmisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obţină o prelungire a probaţiunii pentru fapte şi împrejurări cunoscute şi verificate de instanţele ce au soluţionat cauza.
Pentru aceste considerente recursul declarat de condamnatul P.I. va fi respins, ca nefondat, cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul condamnat P.I. împotriva deciziei penale nr. 175/ A din 3 martie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 220 RON (2.200.000 lei) cu titlul de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 RON (1.000.000 lei) reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 mai 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3247/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 3284/2006. Penal. Luare de mită (art. 254... → |
|---|
