ICCJ. Decizia nr. 3531/2006. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3531/2006
Dosar nr. 2985/1/2006
Şedinţa publică din 1 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 5/ F din 3 februarie 2006, Curtea de Apel Braşov, secţia penală, a respins plângerea petentului G.Z.G.I. împotriva rezoluţiei nr. 265/P/2003 din 1 noiembrie 2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de P.F. şi F.D., pentru infracţiunea prevăzută de art. 266 C. pen.
Prin rezoluţia nr. 265/P/2003 din 1 noiembrie 2005, s-au reţinut, în esenţă, următoarele:
Anterior, prin sentinţa penală nr. 13/ F din 6 iunie 2005, Curtea de Apel Braşov, secţia penală, a admis cererea aceluiaşi petiţionar împotriva aceleiaşi rezoluţii şi a dispus desfiinţarea ei şi trimiterea cauzei la procuror pentru a completa actele premergătoare iniţiale, faţă de cei doi făptuitori.
În urma completării actelor premergătoare, dispuse de Curtea de Apel Braşov, prin sentinţa penală sus-menţionată, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov a dispus, din nou, neînceperea urmăririi penale faţă de subcomisarul P.D. pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi faţă de subcomisarul F.D. pentru infracţiunea prevăzută de art. 266 C. pen.
S-a motivat că cei doi subcomisari au procedat potrivit prevederilor legale, petentul nefiind supus vreunor rele tratamente sau abuzuri din partea acestora, cu ocazia reţinerii sale pe Aeroportul Otopeni, al preluării, precum şi, în timpul deplasării, cu acesta, la Inspectoratul de Poliţie al Jud. Mureş.
În acelaşi sens, procurorul a motivat că, din actele premergătoare, nu a rezultat că petentul ar fi fost încătuşat.
Totodată, în aceeaşi rezoluţie, s-a reţinut că, la sediul Inspectoratului de Poliţie Mureş, petentului i s-a asigurat exercitarea drepturilor procesuale.
Referitor la martorii P.A., P.S., T.A. şi T.G., propuşi de petent, pentru a fi audiaţi, s-a reţinut că, deşi citaţi la adresele precizate, nu s-au prezentat şi că acest fapt a fost adus la cunoştinţa petentului, care s-a obligat să-i prezinte, personal, pentru audiere, în intervalul 24 - 28 octombrie 2005, cu menţiunea că, dacă nu va reuşi să-i prezinte la parchet, înţelege să renunţe la audierea lor.
Această ultimă rezoluţie a fost verificată de Curtea de Apel Braşov, care, prin sentinţa penală nr. 5/ F din 3 februarie 2006, a constatat că este temeinică şi legală şi, drept urmare, a respins plângerea petentului.
Recursul declarat de petent este nefondat.
Motivele de recurs invocate în scris, se referă, în esenţă, la următoarele:
- instanţa de fond nu a analizat toate motivele arătate în plângere;
- instanţa şi-a nesocotit propriile dispoziţii, întrucât, anterior, prin sentinţa penală nr. 13 din 6 iunie 2005, a trimis cauza procurorului, în vederea redeschiderii urmăririi penale;
- s-a încălcat principiul rolului activ, prin aceea că nu s-au administrat şi probe în sprijinul plângerii petentului.
Examinând aceste critici, Curtea arată următoarele:
Dispozitivul sentinţei penale nr. 13/ F din 6 iunie 2005 al Curţii de Apel Braşov conţine formularea greşită: „în vederea redeschiderii cercetărilor penale în cauză", pentru că soluţia asupra căreia se efectuase verificarea nu fusese de scoatere de sub urmărire penală, pentru a se putea dispune redeschiderea cercetărilor, ci de neîncepere a urmăririi penale, în urma efectuării de acte premergătoare.
Potrivit dispoziţiilor art. 278 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., instanţa ar fi trebuit să dispună trimiterea cauzei procurorului, în vederea începerii urmăririi penale. Neprocedând în acest mod, aşa cum prevăd dispoziţiile legale sus-arătate, procurorului nu i-a fost clar dispozitivul sentinţei şi, astfel, a înţeles că trebuie să completeze actele premergătoare, în sensul arătat de Curtea de Apel Braşov.
Nefiind dispusă începerea urmăririi penale în cauză, nu era posibilă administrarea de probe, aşa cum susţine petentul, pentru că legea nu permite strângerea de probe dacă nu a fost începută urmărirea penală.
Aşa se explică că au fost completate doar actele premergătoare, din analiza cărora nu rezultă suficiente temeiuri pentru a se dispune începerea urmăririi penale faţă de cei doi subcomisari, pentru cele două infracţiuni.
Aşa fiind, sentinţa penală criticată este temeinică şi legală, iar recursul urmează să fie respins, ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiţionar G.Z.G.I. împotriva sentinţei penale nr. 5 F din 3 februarie 2006 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală.
Obligă petiţionarul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 60 RON (600.000 lei).
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3457/2006. Penal. Traficul de influenţă... | ICCJ. Decizia nr. 3622/2006. Penal → |
|---|
