ICCJ. Decizia nr. 364/2006. Penal
| Comentarii |
|
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE, secţia penală, Decizia nr. 364 din 20 ianuarie 2006
Prin sentinţa penală nr. 90 din 17 octombrie 2005, Curtea de Apel Craiova a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul M.C. împotriva rezoluţiei din 10 august 2005 dispusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 3223/II/2/2005 privind pe P.V. şi B.A.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că prin declaraţia din 30 iunie 2005 şi plângerea din 15 iulie 2005 petentul M.C. a cerut trimiterea în judecată a judecătoarei P.V. de la Judecătoria Băileşti şi a notarului B.A., pentru infracţiunile prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 290 C. pen., constând în aceea că în exercitarea atribuţiilor de serviciu, aceştia au dispus, respectiv au întocmit acte care au avut consecinţă acordarea personalităţii juridice unei asociaţii de proprietari.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin rezoluţia nr. 238/P/2005 din 18 iulie 2005, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 228 alin. (5) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., faţă de judecătoarea P.V. şi notarul B.A. cu motivarea că în cauză nu au fost identificate fapte sau împrejurări din care să rezulte că aceştia au comis fapte penale.
Pe de altă parte, în baza art. 38 C. proc. pen., procurorul a disjuns cauza în ce priveşte persoanele care au semnat actele depuse la Judecătoria Băileşti pentru acordarea personalităţii juridice asociaţiei de proprietari nr. 10 Băileşti.
Împotriva acestei rezoluţii a formulat plângere la instanţă petentul în temeiul art. 2781 din C. proc. pen., după îndeplinirea procedurii prevăzute de art. 275 – art. 278 C. proc. pen.
Instanţa a motivat că rezoluţia de neurmărire penală este legală şi temeinică întrucât intimaţii nu au comis fapte penale şi în cursul procesului chiar petentul a declarat că nu a înţeles să se plângă împotriva lor.
Împotriva sentinţei a declarat recurs petentul M.C. care pe de o parte susţine că nu a formulat plângere penală împotriva lui P.V. şi B.A. iar pe de altă parte cere desfiinţarea rezoluţiei 238/P/2005 şi trimiterea cauzei la procuror pentru a stabili dacă s-au comis infracţiuni în legătură cu acordarea personalităţii juridice asociaţiei de proprietari nr. 10 Băileşti.
Recursul nu este fondat.
Prin rezoluţia atacată s-a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., constatându-se că din actele dosarului nr. 238/P/2005 al Parchetului Curţii de Apel Craiova nu rezultă că intimaţii au comis fapte penale. Susţinerea petentului că nici nu s-a plâns împotriva lor este neadevărată, acest fapt rezultând din examinarea înscrisurilor de la dosarul parchetului. Pe de altă parte în mod legal procurorul a disjuns cauza în dispozitivul rezoluţiei exact aşa cum în realitate cere petentul.
Este adevărat că sentinţa penală nr. 90/2005 a Curţii de Apel Craiova conţine o eroare materială în sensul că nu referă în dispozitiv la rezoluţia de N.U.P. nr. 238/P/2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, ci la rezoluţia procurorului ierarhic superior, dar acesta nu este un motiv de casare şi poate fi îndreptată conform art. 195 din C. proc. pen.
Curtea a respins, ca nefondat, recursul petentului pe care l-a obligat la cheltuieli judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 362/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 408/2006. Penal → |
|---|
