ICCJ. Decizia nr. 3962/2006. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3962/2006
Dosar nr. 6115/1/2006
Şedinţa publică din 20 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 13 din 15 martie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală, în temeiul art. 2781 pct. 8 lit. a), a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petenta C.M., împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale din 17 ianuarie 2006 dată în dosarul nr. 201/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
A fost menţinută soluţia de neurmărire penală faţă de C.I.T., judecător la Tribunalul Prahova pentru infracţiunea de abuz în serviciucontra intereselor persoanelor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), deoarece fapta nu există.
Pentru a pronunţa această hotărâre a reţinut următoarele:
Prin plângerea înregistrată sub nr. 201/P/2005 din 23 noiembrie 2005, petenta C.M. a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti începerea urmăririi penale faţă de I.C.T., judecător la Tribunalul Prahova, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
În esenţă, s-a susţinut că în calitate de preşedinte al completului de judecată, repartizându-i-se spre soluţionare dosarul penal nr. 7366/2005 al Tribunalului Prahova, având ca obiect plângerea întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., împotriva soluţiei date de procuror în dosarul nr. 474/P/2005 al Parchetului de pe lângă acelaşi tribunal, exercitându-şi abuziv funcţia, cu rea credinţă, aceasta a îndeplinit defectuos procedura de fixare a unor termene de judecată şi a respins mai multe cereri formulate de petenta, parte vătămată, utile pentru aflarea adevărului, inclusiv ataşarea dosarelor de urmărire penală în care s-au emis rezoluţiile atacate.
Separat de aceasta cu intenţie şi premeditare prin modul de conducere a dezbaterilor judecătoreşti şi atitudinea nedemnă adoptată pe parcursul procesului, inclusiv la pronunţarea asupra cererii de recuzare formulată împotriva acesteia, judecătoarea ar fi încălcat obligaţiile stabilite prin codul deontologic, motiv pentru care a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii.
Faţă de prevederile art. 224 C. proc. pen., apreciind că se impune efectuarea unor acte premergătoare, procurorul sesizat a procedat la strângerea unor date necesare începerii urmăririi penale şi stabilirii dacă rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale, arătate în art. 10.
Ca urmare, s-a procedat la verificarea, în limitele competenţei, a actelor procedurale criticate de petentă, efectuate în dosarul penal nr. 7366/2005 al Tribunalului Prahova, ataşându-se în cauză în xerocopie plângerea formulată de petentă conform art. 2781 C. proc. pen., împotriva soluţiei procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova în dosarul nr. 494/P/2005 şi nr. 2949/II/2005, ordonanţa din 25 mai 2005 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) şi alin. (21) C. pen., art. 208 şi 209 lit. a), art. 217 şi 218 C. pen., faţă de D.M., G.A.M., B.G. şi H.I. şi declinarea competenţei de soluţionare a infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), privind pe executorul judecătoresc D.V.M. în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina.
S-au reţinut, de asemenea, ca pertinente pentru verificarea dispoziţiilor art. 228 C. proc. pen., xerocopii de pe încheierile de şedinţă din datele de 1 noiembrie 2005, 8 noiembrie 2005 şi 15 noiembrie 2005, cererea de abţinere formulată de petentă, sentinţa penală nr. 592 din 22 noiembrie 2005, pronunţate în dosarul penal nr. 7366/2005 al Tribunalului Prahova, precum şi recursul declarat împotriva acestora, înregistrat la 6 decembrie 2005.
Pe baza cercetărilor efectuate prin rezoluţia din 17 ianuarie 2005 dată în dosarul nr. 201/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în temeiul art. 228, raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de T.I.C., judecător la Tribunalul Prahova pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), constatând că fapta nu există.
S-a motivat că din verificarea actelor dosarului nr. 7366/2005 a rezultat că judecătorul şi-a desfăşurat activitatea cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, nefiind încălcate în vreun mod drepturile procesuale ale părţilor.
Totodată, s-a arătat că judecătorul în cauză a pronunţat sentinţa penală nr. 592 din 22 noiembrie 2005 pe baza convingerilor sale formate, ca urmare a interpretărilor probelor administrate, iar la dosarul instanţei a fost ataşat dosarul parchetului a cărui soluţie s-a constatat de petenta M.C.
Această soluţie a fost atacată în condiţiile art. 278 C. proc. pen., de către petentă.
Examinând plângerea formulată prin Rezoluţia nr. 255/II/2/2006 din 27 ianuarie 2006 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a confirmat soluţia de neîncepere a urmăririi penale adoptată de procuror în dosarul penal nr. 201/P/2005, dispunând respingerea ca neîntemeiată.
S-a motivat că faptele invocate de contestatoare, respectiv stabilirea abuzivă a termenelor de judecată, respingerea cererii sale de amânare a procesului şi ataşării unui dosar, nu se înscriu în latura obiectivă a vreunei fapte penale, fiind obiecţiuni ce pot constitui doar motive de recurs.
Pe de altă parte, conduita în timpul judecăţii poate face obiectul unor abateri disciplinare, pentru care petiţionara a menţionat că deja a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii.
Prin plângerea întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., petenta C.M. a solicitat desfiinţarea rezoluţiilor de neîncepere a urmăririi penale dispuse de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în dosarul nr. 201/P/2005, privind pe T.I.C., judecător la Tribunalul Prahova şi trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale şi administrării probelor concludente pentru stabilirea existenţei faptelor şi vinovăţiei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fals, uz de fals şi favorizarea infractorului.
În motivarea plângerii petenta a arătat că soluţiile adoptate de parchet sunt netemeinice şi nelegale întrucât s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 222 şi 260 C. proc. pen., neefectuându-se actele premergătoare necesare începerii urmăririi penale, respectiv luarea declaraţiilor persoanei învinuite şi părţii vătămate.
S-a motivat că procurorul s-a limitat exclusiv la verificarea dosarului nr. 7366/2005 al Tribunalului Prahova, soluţionat de judecătorul respectiv, făcând aprecieri care exced competenţei sale, cu încălcarea dreptului la apărare, petenta nefiind citată pentru a indica probele necesare aflării adevărului, astfel cum a solicitat prin sesizarea formulată.
În fine, nu s-au menţionat nici probele care au stat la baza emiterii rezoluţiilor prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, procurorul având o poziţie partinică şi plină de superficialitate, cu consecinţa exonerării judecătoarei de răspundere penală, prin faptele comise aceasta i-ar fi produs grave prejudicii materiale, fizice şi morale.
Ca atare, s-ar impune desfiinţarea acestora şi trimiterea cauzei la parchet pentru efectuarea unei cercetări legale, în cadrul căreia să se ia declaraţii persoanelor implicate şi să se administreze probatorii cu martori şi înscrisuri, respectiv copie de pe notele grefierului de şedinţă şi transcrierea înregistrării şedinţei de judecată prin care s-ar demonstra exercitarea abuzivă a funcţiei de către judecător şi prejudiciile grave produse.
Instanţa de fond a apreciat că rezoluţiile de neînceperea urmăririi penale date în dosarul nr. 2001/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti sunt temeinice şi conforme legislaţiei ce reglementează răspunderea penală sau disciplinară a judecătorilor pentru nerespectarea obligaţiilor stabilite prin Legea nr. 303&2004,pe parcursul judecăţii cauzelor repartizate.
Din cuprinsul plângerii formulate de petentă rezultă punerea în discuţie a exercitării funcţiei de judecător, în calitate de preşedinte al completului de judecată în dosarul penal nr. 7366/2005 al Tribunalului Prahova repartizat spre soluţionare conform legii în legătură cu obligarea dispoziţiilor procedurale referitoare la stabilirea termenelor în procedura prevăzută de art. 2781 C. proc. pen., în aprecierea pertinentei ori concludentei admiterii cererii de administrare a unei probe.
Procurorul a verificat în cadrul actelor premergătoare, consemnările din încheierile de şedinţă şi hotărârea adoptată în raport de obiectul cauzei şi a ajuns la concluzia că măsurile dispuse de I.C.T., ca şi soluţia adoptată prin sentinţa penală nr. 592 din 22 noiembrie 2005 sunt rezultatul convingerii intime privind modul de administrare a probelor, aprecierea şi interpretarea lor, fiind motivate cu respectarea dispoziţiilor art. 62 şi urm. şi art. 327 C. proc. pen.
Judecând plângerea formulată de petenta împotriva rezoluţiei 494/P/2005 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) şi alin. (21) C. pen., art. 208 – art. 209 lit. a) C. pen., art. 217 şi art. 218 faţă de D.M., G.A.M., B.G. şi H.I., intimata s-a conformat dispoziţiilor art. 2781 alin. (7) şi art. 12, C. proc. pen., ataşând dosarele de urmărire penală necesare verificării rezoluţiei contestate şi stabilind termenele de judecată pentru finalizarea procesului în perioada dirimantă de 20 zile.
Aşa cum s-a apreciat, prin rezoluţiile atacate, în lipsa unor date concrete privind reaua credinţă a judecătorului în conducerea dezbaterilor, examinarea hotărârii adoptate în cauză nu se poate face decât în calea de atac a recursului de către instanţa de control judiciar, sesizată cu recurs de petenta la 6 decembrie 2005.
S-a mai motivat că atâta timp cat judecătorul nu a fost acuzat de săvârşirea unei fapte penale, cu descrierea în concret a activităţii infracţionale, conduita magistratului pe parcursul judecării cauzei, pretinsă a fi contrară Codului deontologic, poate face obiectul numai al unei proceduri disciplinare de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii în condiţiile art. 98 şi prevederile Legii nr. 303/2004 de care petenta a menţionat că a uzitat.
Împotriva acestei hotărâri în termenul legal a declarat recurs petenta care a criticat-o, ca netemeinică şi nelegală, susţinând în esenţă următoarele:
- instanţa de judecată nu putea verifica şi aprecia legalitatea rezoluţiilor în lipsa dosarului nr,.474/P/2005al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova;
- dacă s-ar fi ataşat dosarul nr. 474/2005 se putea constata că acesta a devenit dosarul nr. 586/P/2005 şi este pe rolul Judecătoriei Câmpina şi nu ar mai fi fost obligată la plata cheltuielilor judiciare;
- prin sentinţa recurată nu se fac referiri la plângerea iniţială şi soluţia parchetului;
- sentinţa este nelegală şi se impune casarea ei şi admiterea plângerii şi trimiterea cauzei la parchet pentru continuarea cercetărilor faţă de magistratul I.C.T.
Recursul este nefondat.
Din conţinutul actelor şi lucrărilor aflate la dosarul cauzei rezultă că instanţa de fond a verificat toate aspectele invocate în plângerea formulată de petenta C.M. împotriva soluţiei de neînceperea urmăririi penale faţă de judecătorul I.C.T. S-a motivat corect că în lipsa unor date concrete privind reaua credinţă a judecătoarei, în conducerea dezbaterilor, soluţia dată, în cauza pe care a judecat-o, nu poate fi cenzurată decât de instanţa de recurs. Pe de altă parte cât timp petenta nu a acuzat-o pe judecătoare de săvârşirea unei fapte penale, cu descrierea în concret a activităţii infracţionale desfăşurate, ea nu poate fi urmărită penal.
În timpul judecării cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr. 7366/2005 al Tribunalului Prahova Ordonanţa nr. 474/P/2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova a fost infirmată prin rezoluţia nr. 2949/II/2/2005 din 22 septembrie 2005 a primului procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.
Faţă de această soluţie de infirmare a ordonanţei de neînceperea urmăririi penale, judecătorul a considerat că plângerea este neîntemeiată şi a respins-o ca atare.
Soluţia pronunţată prin sentinţa penală nr. 512 din 22 noiembrie 2005 a Tribunalului Prahova este legală date fiind dispoziţiile art. 278 C. proc. pen. Astfel, potrivit acestui text de lege, plângerea se poate face împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanţei ori după caz a rezoluţiei de clasare de scoatere de sub urmărirea penală sau de încetare a urmăririi penale, iar potrivit art. 2781 alin. (1) în cazul respingerii plângerii de către procuror conform art. 275 – art. 278 C. pen., persoana vătămată se poate adresa cu plângere în 20 zile instanţei de judecată.
Din moment ce în cursul judecăţii plângerii formulată împotriva ordonanţei prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale s-a constatat că soluţia a fost infirmată instanţa nu putea să adopte o altă soluţie decât a aceea de respingere a plângerii.
Aşa fiind, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul a fost respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara C.M. împotriva sentinţei penale nr. 13 din 15 martie 2006 a Curţii de Apel Ploieşti.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 60 RON, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3900/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4087/2006. Penal → |
|---|
