ICCJ. Decizia nr. 3996/2006. Penal. Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere (art.447 C.p.p. şi art.86 ind 4 C.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3996/2006
Dosar nr. 1647/2/2006
Şedinţa publică din 21 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 3 februarie 2006, Biroul de Executări Penale a secţiei a II-a şi pentru cauze cu minori şi de familie, Curtea de Apel Bucureşti, prin judecătorul delegat cu punerea în executare a hotărârilor, a sesizat instanţa în vederea revocării suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată condamnatului C.C.
În motivarea sesizării s-a arătat că sunt incidente dispoziţiile art. 864 alin. (2) C. pen., întrucât condamnatul nu a respectat una dintre măsurile de supraveghere stabilite prin sentinţa de condamnare şi anume aceea de a se prezenta la judecătorul desemnat cu supravegherea sa, la termenele fixate, respectiv la data de 12 ianuarie 2006 şi ulterior la 31 ianuarie 2006.
Examinând actele dosarului, Curtea a reţinut următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 34 din 14 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, rămasă definitivă şi modificată prin Decizia nr. 5430 din 27 septembrie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, inculpatul C.C. a fost condamnat, la o pedeapsă rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 861 alin. (1) şi (2) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante pe un termen de încercare de 2 ani şi 6 luni, conform art. 862 C. pen.
S-a stabilit, printre altele, ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se prezinte în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru la judecătorul desemnat cu supravegherea sa.
În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Primul termen fixat în acest sens a fost la data de 30 decembrie 2005, termen ce a fost preschimbat pentru ziua de 12 ianuarie, fapt adus la cunoştinţa condamnatului, după cum rezultă din adresa de la fila 3 dosar.
Condamnatul nu s-a prezentat la acest termen, motivând faptul că la 9 ianuarie 2006 a depus o cerere de recuzare a judecătorului desemnat cu supravegherea sa, cerere ce a fost soluţionată abia la 13 februarie 2006.
Formularea unei astfel de cereri, de altfel inadmisibilă în cursul executării hotărârilor, nu îl exonera pe condamnat de obligaţia de a se conforma dispoziţiilor art. 863 alin. (1) lit. a) C. pen.
Ulterior, condamnatul a fost convocat la instanţă pentru termenul din 31 ianuarie 2006, când, de asemenea, nu s-a prezentat, invocând împrejurarea că nu a primit nici o comunicare, iar în perioada 28 ianuarie 2006 – 13 februarie 2006 a fost plecat în interes de serviciu.
A doua adresă a fost trimisă condamnatului prin poştă, din examinarea plicului rezultând că prima avizare a fost făcută, la data de 18 ianuarie 2006, deci anterior perioadei în care se susţine de către condamnat că a fost plecat din localitate, ulterior adresa fiind restituită Curţii de Apel Bucureşti, întrucât destinatarul nu a fost găsit, iar termenul de păstrare a expirat.
De altfel, acesta nu a făcut nici o dovadă în sensul că, în perioada 28 ianuarie -13 februarie 2006, s-ar fi aflat în altă localitate şi, prin urmare, nu putea lua cunoştinţă de adresa prin care încunoştinţat de termenul din 31 ianuarie 2006.
Faţă de aceste considerente, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a apreciat cu sunt incidente dispoziţiile art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, condamnatul neprezentându-se la judecătorul desemnat cu supravegherea sa, motiv pentru care, prin sentinţa penală nr. 28 din 1 martie 2006 a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 34 din 14 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 5430 din 27 septembrie 2005, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aplicată condamnatului C.C. şi a dispus executarea acesteia în regim de detenţie.
A dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs condamnatul C.C., care a solicitat casarea sentinţei atacate şi respingerea cererii de revocare a suspendării executării sub supraveghere a pedepsei întrucât nu a avut cunoştinţă de faptul că trebuia să se prezinte la judecător în perioada 28 ianuarie - 13 februarie 2006 fiind plecat în interese de serviciu în Canada.
Examinând sentinţa penală atacată, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Aşa cum rezultă din actele dosarului, petiţionarului condamnat i-a fost fixat ca termen pentru a se prezenta la judecătorul desemnat cu supravegherea sa data de 31 ianuarie 2006, însă acesta nu a luat cunoştinţă de aceasta în sensul că nu a primit citaţie.
Pe de altă parte, din actele depuse la dosarul cauzei, respectiv copii ale paşaportului şi copia unei diplome care certifică efectuarea unor studii în Canada, fiind eliberată la 10 februarie 2006, rezultă că susţinerile petiţionarului se confirmă în sensul că, într-adevăr, în perioada 28 ianuarie - 13 februarie 2006 a fost plecat în Canada în interes de serviciu.
În consecinţă, instanţa apreciază că petiţionarul condamnat nu s-a putut prezenta la termenul din 31 ianuarie 2006 la judecătorul desemnat cu supravegherea sa întrucât a fost în imposibilitate de a se prezenta şi nici nu a avut cunoştinţă despre acest termen.
Faţă de aceste considerente, urmează ca, în baza dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 2 lit. d) C. proc. pen., să fie admis recursul declarat de petiţionar, se va casa sentinţa atacată şi, rejudecând, se va respinge cererea B.E.P. al Secţiei a II-a a Curţii de Apel Bucureşti privind revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată condamnatului C.C. prin sentinţa penală nr. 34 din 14 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de condamnatul C.C. împotriva sentinţei penale nr. 28 din 1 martie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează hotărârea atacată şi, rejudecând, respinge cererea formulată de B.E.P. al Secţiei a II-a şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie de la Curtea de Apel Bucureşti, privind revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată condamnatului C.C. prin sentinţa penală nr. 34 din 14 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 iunie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 3945/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 4074/2006. Penal. Menţinere măsură de... → |
---|