ICCJ. Decizia nr. 4153/2006. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Contestaţie în anulare - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4153/2006
Dosar nr. 6577/1/2006
Şedinţa publică din 28 iunie 2006
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 1649 din 14 martie 2006 (dosar nr. 20484/1/2005), secţia penală, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara I.G. împotriva sentinţei penale nr. 127 din 23 septembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
Împotriva deciziei pronunţate în recurs, în temeiul art. 386 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., contestatoarea L.D.D.R., în calitate de mandatar a recurentei I.G., membră a ligii care, la rândul său, era procurator al cetăţeanului egiptean T.H.A.H.H., a formulat contestaţie în anulare, susţinând că recurenta I.G. nu s-a putut prezenta la termenul din 14 martie 2006, din cauza stării critice de sănătate iar Liga a fost împiedicată să încunoştinţeze instanţa despre această împrejurare.
Examinând contestaţia în anulare în raport cu lucrările şi materialul din dosarul cauzei, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă în principiu, urmând a fi respinsă.
Potrivit dispoziţiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare;
c) când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. f) – i1), cu privire la care existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
În speţă, susţinerea contestatoarei în sensul că recurenta – procurator I.G. a fost în imposibilitate de a se prezenta în faţa instanţei de recurs la termenul din 14 martie 2006, când s-a soluţionat recursul, nu a fost dovedită, înscrisul medical la care face referire contestatoarea nefiind anexat cererii de contestaţie în anulare. Pe de altă parte, din motivarea cererii nu rezultă în ce a constat imposibilitatea de a încunoştinţa instanţa despre împiedicarea de prezentare a recurentei - procurator, de către aceasta din urmă sau de către Ligă, în calitate de mandatar al acesteia.
Pentru aceste motive, văzând şi dispoziţiile art. 391 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea L.D.D.R. şi o va obliga pe aceasta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea L.D.D.R. împotriva deciziei penale nr. 1649 din 14 martie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Obligă contestatoarea la plata sumei de 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4148/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4176/2006. Penal → |
|---|
