ICCJ. Decizia nr. 4247/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe rolul înaltei Curți, la data de 30 mai 2006, petiționarul C.P. a solicitat revizuirea deciziei penale nr. 3211 din 19 mai 2006 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. 3191/2006.
înalta Curte constată că cererea de revizuire formulată de numitul C.P. este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 129 din Constituția României, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".
Așadar, posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătorești este statuată prin însăși legea fundamentală.
Din economia textului menționat rezultă însă că hotărârile judecătorești, inclusiv hotărârile premergătoare, anticipatorii sau provizorii, sunt supuse căilor de atac determinate de lege.
Legea procesual penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiției, pronunțarea de hotărâri judecătorești care să corespundă legii și adevărului și care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părților din proces.
Potrivit Codului de procedură penală revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac ale cărei dispoziții de reglementare sunt cuprinse în Partea Specială - Titlul II - Capitolul IV, în art. 393 - art. 408 C. proc. pen.
Hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă.
Prin dispozițiile art. 397 C. proc. pen., legiuitorul a statuat însă că "cererea de revizuire se adresează procurorului de la parchetul de pe lângă instanța care a judecat cauza în primă instanță, cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază și a mijloacelor de probă în dovedirea acestuia".
Din dispoziția legală mai sus enunțată rezultă, cu claritate, că cererea de revizuire nu se adresează direct instanței de judecată, ci procurorului care, potrivit art. 399 C. proc. pen., efectuează cercetări prealabile pentru verificarea temeiniciei cererii de revizuire.
După efectuarea cercetărilor, procurorul, conform art. 399 alin. (5) C. proc. pen., înaintează întregul material, împreună cu concluziile sale, instanței competente.
Rezultă deci că, cel care are calitatea conferită de lege de a investi instanța de judecată cu soluționarea unei cereri de revizuire este doar procurorul și aceasta numai după ce a efectuat acte de cercetare, în verificarea temeiniciei cererii de revizuire formulată de condamnat sau de oricare altă parte din proces.
întrucât petiționarul C.P. s-a adresat direct instanței de judecată, fără parcurgerea etapei prealabile la procuror, cererea de revizuire formulată de acesta, prin care a investit direct înalta Curte, este inadmisibilă.
Față de cele menționate mai sus, înalta curte, în conformitate cu prevederile art. 397 raportat la art. 399 C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul C.P.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat revizuientul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4246/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4214/2006. Penal → |
|---|
