ICCJ. Decizia nr. 4278/2006. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4278/2006
Dosar nr. 35321/2/2005
Şedinţa publică din 4 iulie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1350 din 5 octombrie 2005 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a condamnat pe inculpaţii:
1) S.V. zis C., la pedepsele de:
- 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe durata de 5 ani (pedeapsa complementară), pentru săvârşirea infracţiunii de trafic cu droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000;
- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, ce au fost contopite în baza art. 33 lit. a) şi art. 33 alin. (1) lit. b) C. pen., astfel încât în final i s-a aplicat pedeapsa mai grea, aceea de 10 ani închisoare;
2. G.N., la pedeapsa de:
- 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe durata de 5 ani (pedeapsa complementară) în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 C. pen., pentru ambii inculpaţi.
A fost menţinută arestarea preventivă în cauză a inculpaţilor fiind computat din pedeapsa aplicată acestora timpul reţinerii şi arestării preventive cu începere de la 9 iunie 2005 la zi, pentru ambii inculpaţi.
În baza art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea cantităţii de 0,090 gr. heroină, distrusă în cadrul analizelor de laborator, 6 seringi hipodermice cu urme de heroină, de unică folosinţă, ridicate de la inculpatul S.V. precum şi a sumei de 2.400.000 lei ROL, ridicată de la inculpatul G.N.
În conformitate cu dispoziţiile art. 5 lit. a) din Legea nr. 381/2004 s-a dispus comunicarea unei copii după hotărâre la A.N.A.
Au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de 500 lei RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut, în fapt, că în după-amiaza zilei de 9 iunie 2005 în domiciliul acestuia, inculpatul S.V., zis C. a intermediat cumpărarea a 4 doze heroină cu suma de 800.000 lei ROL de la coinculpatul G.N., care locuieşte la parterul aceluiaşi imobil, pentru martora T.L.
Din drogurile achiziţionate, 2 doze heroină au fost consumate imediat în locuinţa acestuia de inculpatul S.V. şi martoră.
La percheziţiile domiciliare efectuate s-au descoperit şi ridicat 6 seringi hipodermice de unică folosinţă care prezentau urme de heroină de la inculpatul S.V. şi, respectiv suma de 2.400.000 lei provenită din vânzarea de droguri ce includea parţial şi bancnotele primite de la martoră, ce fuseseră înregistrate anterior –de la coinculpatul G.N.
Faptele au fost descoperite şi constatate în flagrant pe baza denunţului anterior înregistrat sub nr. 1737/D/P/2005 făcut de numitul T.V. care era inculpat în altă cauză şi a solicitat aplicarea art. 16 din Legea nr. 148/2000 (fiind folosită în acest scop la cererea denunţătorului martora T.L.).
Inculpaţii au recunoscut faptele comise mijloace de probă ce se coroborează cu procesul-verbal de constatare şi flagrant a infracţiunilor procese-verbale de percheziţie domiciliară şi corporală, proces-verbal de consemnare a seriilor bancnotelor folosite la achiziţionarea drogurilor, declaraţiile martorilor T.Şt.G., R.L., O.C., B.I. şi rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 213339/1/2005; 213339/2/2005 şi 213339/3/2005.
La individualizarea pedepselor, pe baza criteriilor din art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanţa a avut în vedere pericolul social concret ridicat al infracţiunilor în raport cu amploarea căpătată de traficarea drogurilor pe raza municipiului Bucureşti, lipsa de ocupaţie şi existenţa antecedentelor penale pentru ambii inculpaţi.
Apelurile declarate de inculpaţi vizând reducerea pedepselor aplicate ca fiind excesive în raport cu datele personale, starea precară a sănătăţii şi recunoaşterea necondiţionată a faptelor imputate acestora au fost respinse ca nefondate prin Decizia penală nr. 304/ A din 13 aprilie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
A fost menţinută arestarea preventivă în cauză a inculpaţilor fiind computate detenţia în continuare la zi.
În baza art. 139 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea, precum şi punerea în libertate a acestuia de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 257/ U din 10 iunie 2005 emis de Tribunalul Bucureşti, secţia penală, pentru inculpatul G.N.
Au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de 150 RON fiecare, din care 100 lei RON au reprezentat onorariile pentru apărător oficiu avansate din fondul Ministerului Justiţiei, cheltuieli judiciare statului.
Prin recursul în termen declarat de inculpatul S.V. invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., se reiterează solicitarea din apel privind reducerea pedepselor apreciate a fi greşit individualizată în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Recursul este fondat.
Pentru ca o pedeapsă aplicată să-şi atingă scopul ea trebuie cât mai bine adaptată cazului individual concret. Aceasta înseamnă că trebuie astfel dozată încât, prin ambele sale funcţii, să realizeze un maxim de efect preventiv în ceea ce-l priveşte pe infractor şi în mod corespunzător un efect preventiv adecvat în raport cu ceilalţi membri ai societăţii.
Orice pedeapsă aplicată implică în primul rând luarea în considerare a faptei săvârşite, nu ca entitate abstractă ci ca realitate concretă, ca acţiune sau inacţiune, particularizată prin unele trăsături specifice, având un rezultat determinat, calitativ şi cantitativ şi săvârşită în contextul unor anumite situaţii, stări sau împrejurări.
Adoptarea pedepsei, în al doilea rând, implică cercetarea şi evaluarea unui complex de date care privesc persoana infractorului, respectiv:
a) starea psihofizică şi structura biologică;
b) particularităţile psihice ale persoanei acestuia; c) ambianţa socială şi relaţiile sale cu mediul;
d) comportarea avută înaintea şi după săvârşirea infracţiunii.
Inculpaţii au fost condamnaţi de instanţele anterioare la pedeapsa de 10 ani închisoare fiecare pentru acceptarea vânzării (intermediarea), la solicitarea martorei T.L. implicată în reţinerea art. 16 din Legea nr. 143/2000 în altă cauză penală, a 4 doze heroină cu suma totală de 800.000 lei (coinculpatul S.V. fiind condamnat separat la pedeapsa de 2 ani închisoare şi pentru deţinere ilicită de droguri cu risc ridicat).
Ambii inculpaţi au avut o bună conduită o perioadă de peste 10 ani cuprinsă între anul 1996, când au terminat de executat condamnările anterioare referitor la care s-a împlinit termenul de reabilitate în conformitate cu dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., şi până la momentul săvârşirii faptelor penale deduse judecăţii actuale.
Atitudinea inculpaţilor după săvârşirea infracţiunilor este concretizată de o deplină sinceritate, procesul-verbal de prindere în flagrant fiind semnat fără obiecţiuni întrucât şi-au însuşit în totalitate cele consemnate în cuprinsul acestuia.
Precaritatea stării sănătăţii inculpatului G.N. a fost evidenţiată instanţa de apel care a dispus înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Deşi a renunţat la efectuarea expertizei medico-legale este stabilit pe baza actelor în acest sens aflate la dosar (adresă nr. 206660 din 15 februarie 2006 a A.N.P.) că acesta a fost netransportabil mai multe termene de judecată şi internat în Penitenciarul Spital Rahova întrucât prezenta afecţiuni grave, ce recomandă intervenţie chirurgicală, respectiv „arteropatie obliterantă membru inferior drept amputate coapsă stg., ce predispun la obstrucţie arterială acută în orice moment al evoluţiei bolii" (adresă în acelaşi sens). Pentru acest inculpat concluziile orale ale reprezentantului Ministerului Public au inclus şi reţinerea de circumstanţe atenuante.
În raport cu faptele concrete deduse judecăţii şi persoana inculpaţilor împrejurările amintite trebuiau constatate şi reţinute de instanţele anterioare ca având semnificaţie de circumstanţe atenuante judiciare prevăzute în art. 74 lit. a) şi c) C. pen., pentru ambii inculpaţi, cu consecinţele indicate prin art. 76 lit. a) ori c) C. pen.
Această eroare de judecată circumscrisă cazului prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., va fi înlăturată prin admiterea recursului în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., extinderea efectelor acestuia în conformitate cu dispoziţiile art. 3857 alin. (1) C. proc. pen., şi faţă de inculpatul G.N., casarea deciziei atacate precum şi a sentinţei cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor.
În rejudecare pe fond în limitele arătate se va descontopi pedeapsa rezultantă în pedepsele componente pentru inculpatul S.V., iar ulterior se va face aplicaţia art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. a) sau c) C. pen., în legătură cu infracţiunile comise de inculpaţi, texte în baza cărora vor fi coborâte pedepsele aplicate acestora de la 10 ani la 7 ani închisoare, pentru ambii inculpaţi, şi respectiv de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare pentru inculpatul S.V. care va executa în final, prin recontopire pedeapsa de 7 ani închisoare.
În baza art. 38517 alin. (4), raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedepsele astfel aplicate inculpaţilor timpul reţinerii şi arestării preventive de la 9 iunie 2005 la 4 iulie 2006, pentru inculpatul recurent S.V. şi respectiv de la 9 iunie 2005 la 14 aprilie 2006 pentru inculpatul G.N.
Se vor menţine restul dispoziţiilor hotărârilor atacate.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., onorariile privind apărarea din oficiu a inculpatului se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei, urmând a rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul S.V. împotriva deciziei penale nr. 304/ A din 13 aprilie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Extinde efectele recursului şi cu privire la inculpatul G.N.
Casează Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 1350 din 5 octombrie 2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor.
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare aplicată inculpatului S.V. şi repune pedepsele în individualitatea lor, astfel:
- 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000;
- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000;
Face aplicarea dispoziţiilor art. 74 – art. 76 C. pen. şi reduce pedepsele aplicate, de la 10 ani închisoare la 7 ani închisoare, pentru fiecare inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi de la 2 ani închisoare la un an închisoare, pentru inculpatul S.V., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatului S.V., în pedeapsa cea mai grea, acesta urmând să execute în final pedeapsa de 7 ani închisoare.
Deduce din pedepsele aplicate, pentru inculpatul S.V., timpul reţinerii şi arestării preventive de la 9 iunie 2005 la 4 iulie 2006, şi pentru inculpatul G.N., timpul reţinerii şi arestării preventive de la 9 iunie 2005 la 14 aprilie 2006.
Menţine restul dispoziţiilor hotărârilor atacate.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurentului inculpat S.V., în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 iulie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 4248/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4316/2006. Penal → |
---|