ICCJ. Decizia nr. 4547/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4547/2006
Dosar nr. 10887/1/2006
Şedinţa publică din 13 iulie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 3 iulie 2006, Curtea de Apel Alba Iulia a luat în discuţie legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului V.L.C. trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. b) C. pen.
Prin încheierea din data de 3 iulie 2006, pronunţată în dosarul nr. 1531/57/2006, Curtea de Apel Alba Iulia a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului V.L.C. cu motivarea că în cauză nu au dispărut temeiurile care au determinat arestarea acestuia şi impun în continuare privarea sa de libertate pentru a se asigura o bună desfăşurare a procesului penal.
Împotriva acestei încheieri, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs inculpatul V.L.C. care, prin apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat casarea încheierii atacate, constatarea că în cauză au dispărut temeiurile care au impus arestarea preventivă şi punerea acestuia în libertate, întrucât cauza se poate judeca în mod normal şi fără privarea sa de libertate.
Recursul declarat de inculpatul V.L.C. este nefondat.
Din actele şi lucrările de la dosar rezultă că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, iar măsura arestării preventive, luată la data de 8 februarie 2006, a avut drept temei art. 148 lit. h) C. proc. pen., respectiv pentru infracţiunea comisă legea prevedea o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare, şi există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În cauză, se constată că temeiurile care au stat la baza arestării preventive a inculpatului nu numai că nu au dispărut, dar, între timp, acesta a fost condamnat în primă instanţă la o pedeapsă privativă de libertate, care chiar dacă nu este definitivă, este în măsură să confirme vinovăţia acestuia şi să dovedească că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea prevederilor legale.
În consecinţă, pentru considerentele arătate urmează a se constata că în cauză nu au dispărut temeiurile care au impus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, că menţinerea acesteia este legală, iar recursul declarat în aceste condiţii împotriva încheierii în discuţie este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Aflându-se în culpă procesuală inculpatul urmează a fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, astfel cum se va dispune prin dispozitivul prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.L.C. împotriva încheierii din 3 iulie 2006 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 1531/57/2006.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 iulie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4546/2006. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 4549/2006. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
