ICCJ. Decizia nr. 462/2006. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.462/2006
Dosar nr. 1154/1/2006
Şedinţa din 24 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată în dosarul nr. 3617/2005 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a I penală, din data de 13 decembrie 2005, inculpatul I.M.Şt. a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura liberării provizorie sub control judiciar.
În motivarea cererii inculpatul, prin apărătorul său, a susţinut că în cauză sunt îndeplinite cerinţele art. 1602 alin. (1) C. proc. pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea reţinută în sarcina sa este de până la 12 ani închisoare, nu are antecedente penale, este căsătorit şi are un copil minor, iar din punct de vedere profesional a fost apreciat pozitiv de către colectivul din care a făcut parte, împrejurări care sunt de natură să conducă la concluzia că va avea o conduită procesuală corectă, în sensul că nu va influenţa negativ desfăşurarea urmăririi penale şi a judecăţii.
În sprijinul cererii sale inculpatul a mai arătat că, potrivit Constituţiei României, legislaţiei procesual penale în vigoare şi C.E.D.O., starea de libertate este o stare normală, iar starea de arest este o excepţie care se ia în cazuri extreme ceea ce nu este cazul în situaţia de faţă, iar admiterea cererii sale nu ar face decât să se dea eficienţă principiului de drept potrivit căruia până la pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare nici o persoană nu poate fi considerată vinovată.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin încheierea din data de 19 decembrie 2005, a respins, ca neîntemeiată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul I.M.Şt., cu motivarea că în cauză nu au dispărut temeiurile pentru care s-a dispus arestarea sa preventivă, având în vedere, între altele „că în cursul cercetărilor acesta a dat declaraţii care sunt contradictorii iar până în momentul de faţă nu a fost audiat martorul denunţător, fapt ce face ca şi în continuare să existe temeri că prin punerea în libertate a inculpatului desfăşurarea urmăririi penale, respectiv administrarea probelor ar putea fi influenţate negativ de către acesta".
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul I.M.Şt. pe care a criticat-o cu privire la greşita respingere a cererii sale ca urmare a unei eronate aprecieri a materialului probator, a pericolului social al faptei şi datelor ce caracterizează persoana sa, solicitând că prin o analiză minuţioasă şi imparţială să se constate că în cauză nu există nici un temei care să justifice menţinerea măsurii arestării pronunţate şi că urmărirea penală şi judecata se poate desfăşura în bune condiţii şi cu persoana sa în stare de libertate.
Recursul declarat de inculpatul I.M.Şt. este nefondat.
Din actele existente la dosar şi probele administrate până în momentul de faţă rezultă că temeiurile pentru care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive nu au dispărut, la aceasta adăugându-se şi faptul că în cauză urmează a se administra o serie de probe, între care şi audierea de martori.
Menţinerea măsurii arestării preventive a inculpatului este justificată, în momentul de faţă, şi de faptul că, până în prezent, declaraţiile sale, au caracter contradictoriu, de natură a crea confuzie, situaţie în care nu prezintă garanţii suficiente că pus în libertate nu va influenţa negativ desfăşurarea anchetei penale, aflate în curs.
Pentru considerentele arătate, urmează a se constata că recursul declarat, de inculpatul I.M.Şt. este nefondat şi a fi respins, ca atare, urmând a fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, astfel cum se va dispune prin dispozitivul prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.M.Şt. împotriva încheierii din 19 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 3617/2005.
Obligă pe recurent la plata sumei de 60 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 ianuarie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 461/2006. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 463/2006. Penal → |
---|