ICCJ. Decizia nr. 4637/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4637/2006

Dosar nr. 11457/1/2006

Şedinţa publică din 26 iulie 2006

Asupra recursului de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 19 iulie 2006 pronunţată în dosarul nr. 33970/2/2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a dispus, în baza art. 139 alin. (2) C. proc. pen., înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi ţara, luată faţă de inculpatul O.K.H. cu măsura arestării preventive.

În motivarea acestei încheieri instanţa a reţinut următoarele:

Prin încheierea din data de 26 aprilie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a dispus, în baza art. 139 alin. (3) C. proc. pen., înlocuirea măsurii arestării preventive, luată faţă de inculpatul O.K.H., cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, având în vedere concluziile raportului de expertiză medico – legală, potrivit cărora faţă de afecţiunile de care suferă, numitul inculpat nu poate fi tratat în reţeaua sanitară a A.N.P.

După punerea în libertate, începând cu 26 aprilie 2006, inculpatul O.K.H. a încercat să tergiverseze soluţionarea cauzei prin internări repetate numai în perioadele în care erau fixate termen pentru judecată, iar la termenul la care s-a prezentat, instanţa nu a putut proceda la ascultarea sa întrucât acesta invoca starea precară a sănătăţii, diferite intervenţii chirurgicale ori faptul că se afla sub influenţa sedativelor.

Pentru verificarea susţinerilor inculpatului au fost făcute adrese către I.O.F., care a confirmat, în parte, susţinerile inculpatului.

S-a mai reţinut că din raportul medical nr. 004300325 întocmit de Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, rezultă că inculpatul prezintă status post neoplasm colonic operat, fără imagini de recidivă tumorală locală sau determinări secundare hepatice, nodul pulmonar drept de itiologie incertă, diverticuloză colonică, microadenopatii supraclavicular în stânga şi axilar bilateral, o leziune sechelară sau determinare secundară, recomandându-se monitorizarea leziunii şi reexaminare CT, după 4–6 lui.

Inculpatul O.K.H., nu s-a prezentat în faţa instanţei, la data de 12 iulie 2006, ocazie cu care i s-a pus în vedere să facă dovada imposibilităţii invocată. Situaţia s-a repetat şi la următorul termen de judecată respectiv 19 iulie 2006, când apărătorii inculpatului nu au putut face dovada imposibilităţii prezentării inculpatului la cele două termene.

Faţă de această situaţie s-a concluzionat că inculpatul O.K.H. încearcă să tergiverseze judecata şi se sustrage de la soluţionarea cauzei.

Faţă de aceste considerente, Curtea de apel a apreciat că în cauză sunt îndeplinite dispoziţiile art. 160a alin. ultim C. proc. pen., în sensul dispunerii arestării preventive a inculpatului O.K.H.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs inculpatul O.K.H., care prin apărătorul desemnat din oficiu, a lăsat soluţia ce se va pronunţa la aprecierea instanţei, urmând a se avea în vedere starea precară a sănătăţii recurentului care îl pune în imposibilitate de a suporta regimul de penitenciar, necesitând un tratament medical de specialitate care nu-i poate fi asigurat în reţeaua sanitară din cadrul A.N.P., toate aceste fiind dovedite şi susţinute de acte medicale, inclusiv rapoarte de expertiză medico – legale de specialitate.

Recursul declarat de inculpatul O.K.H. este nefondat.

Din actele şi lucrările de la dosar rezultă fără îndoială, că inculpatul O.K.H. suferă de multiple maladii dintre care unele au fost apreciate ca fiind grave cu risc ridicat pentru viaţa sa, necesitând un tratament medical special ce nu poate fi administrat în reţeaua sanitară din cadrul A.N.P., motiv pentru care instanţa de judecată a apreciat oportună revocarea măsurii arestării preventive şi înlocuirea acesteia cu aceea a obligării de a nu părăsi ţara.

În acelaşi timp se constată că inculpatului i s-a atras atenţia asupra obligaţiei de a se prezenta la termenele stabilite de instanţă pentru judecata cauzei.

Dând dovadă de rea-credinţă, inculpatul, a căutat, sub diverse motive, nejustificate să amâne judecarea cauzei, după care nu s-a mai prezentat la nici unul din termenele stabilite, în prezent fiind de negăsit, existând suspiciuni că ar fi părăsit ţara.

Faţă de această situaţie, în mod justificat, Curtea de apel, prin încheierea recurată, a făcut aplicarea art. 160a alin. ultim C. proc. pen., deoarece încălcarea de către inculpat a obligaţiei de a se prezenta la termenele de judecată stabilite, echivalează cu sustragerea de la judecată şi obstrucţionarea îndeplinii actului de justiţie, toate acestea constituind elemente noi intervenite după punerea sa în libertate şi care justifică pe deplin luarea faţă de el a măsurii arestării preventive.

Pentru considerentele mai sus arătate, urmează a se constata că recursul declarat de inculpatul O.K.H. împotriva încheierii din 19 iulie 2006 pronunţată în dosarul nr. 33970/2/2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, este nefondat şi a fi respins, ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Aflându-se în culpă procesuală, în temeiul art. 192 pct. 3 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul urmează a fi obligat la plata cheltuielilor judiciare ocazionate de judecata prezentei căi de atac, astfel cum se va dispune prin dispozitivul prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O.K.H. împotriva încheierii din 19 iulie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 33970/2/2005 (nr. vechi: 3345/2005).

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 iulie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4637/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs