ICCJ. Decizia nr. 4670/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4670/2006
Dosar nr. 11449/1/2006
Şedinţa publică din 26 iulie 2006
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
La data de 10 iulie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a luat în discuţie legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de inculpatul V.F.
Prin încheierea de la aceeaşi dată, 10 iulie 2006, pronunţată în dosarul nr. 5067/3/2006 (nr. vechi 1782/2006), Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a menţinut măsura arestării preventive luată faţă de numitul inculpat pe care a considerat-o legală şi temeinică.
În motivarea acestei încheieri, instanţa a arătat că, în raport de gravitatea faptei şi persoana inculpatului, menţinerea măsurii arestării preventive se impune în continuare, aceasta fiind luată cu respectarea prevederilor legale.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul V.F., care personal a lăsat a lăsat soluţia ce se va pronunţa la aprecierea instanţei, iar prin apărătorul desemnat din oficiu, casarea încheierii, revocarea măsurii arestării preventive şi punerea sa în libertate întrucât nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestuia.
Recursul declarat de inculpatul V.F. este nefondat.
Analizând actele şi lucrările de la dosar se constată că inculpatul a fost trimis în judecată, iniţial, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, ulterior fiind schimbată încadrarea juridică a faptei în infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
La luarea măsurii arestării preventive s-a avut în vedere faptul că pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi are statutul de recidivist, iar lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Analizând recursul declarat de inculpatul V.F. prin prisma celor mai sus arătate se constată că în cauză nu au intervenit elemente noi care să justifice revocarea măsurii arestării preventive, temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri subzistând şi în momentul de faţă.
Mai mult, se constată că, între timp, inculpatul a fost condamnat în primă instanţă pentru fapta reţinută în sarcina sa la o pedeapsă privativă de libertate, situaţie în care, chiar dacă hotărârea de condamnare nu este definitivă, este în măsură să dovedească temeinicia şi legalitatea măsurii arestării preventive; şi implicit necesitatea menţinerii acesteia.
Faţă de considerentele de mai sus, urmează a se constata că recursul declarat de inculpatul V.F., împotriva încheierii din 10 iulie 2006, pronunţată în dosarul nr. 5067/3/2006 (nr. vechi 1782/2006) de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, este nefondat şi a fi respins, ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., şi a se dispune potrivit prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.F. împotriva încheierii din 10 iulie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 5067/3/2006 (nr. vechi1782/2006).
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 120 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 iulie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4668/2006. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 4672/2006. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
