ICCJ. Decizia nr. 4828/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4828/2006
Dosar nr. 3983/3/2006
Şedinţa publică din 16 august 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 646/ F din 26 mai 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a condamnat pe inculpatul D.D., la:
- 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. b) C. pen.
Conform art. 71 C. pen., pe durata executării pedepsei, inculpatului i-a fost interzis exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului iar, în temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa aplicată s-a dedus durata reţinerii şi arestării preventive de la 16 ianuarie 2006, la zi.
S-a luat act că partea vătămată D.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză, întrucât prejudiciul a fost recuperat prin restituirea sumei de bani sustrasă.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în fapt, următoarele:
La data de 19 decembrie 2005, partea vătămată D.A. a mers la Oficiul Poştal, situat lângă Teatrul M. de unde a ridicat suma de 294 RON.
După ce şi-a ridicat banii, partea vătămată, în vârstă de 70 de ani, s-a deplasat la Dispensarul pentru Adulţi din B-dul Bucureştii Noi, pentru a se odihni, loc unde şi-a numărat şi banii.
La acest dispensar se afla şi inculpatul D.D. care aştepta să i se elibereze o reţetă, motiv pentru care a predat buletinul de identitate numitului B.C., asistent medical la dispensar.
Observând că partea vătămată este în posesia unei sume de bani, în momentul în care a ieşit din dispensar, în stradă, inculpatul, prin exercitarea de violenţe, a deposedat-o de suma de 291 RON.
Urmare celor petrecute, au fost sesizate organele de poliţie, care în urma investigaţiilor făcute şi a buletinului de identitate rămas la dispensar şi ridicat de la asistentul medical, au stabilit că autorul faptei de tâlhărie este inculpatul D.D.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel în termen legal, inculpatul D.D. pe care a criticat-o cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, în sensul de a se dispune suspendarea condiţionată sub supraveghere a acesteia, având în vedere că este căsătorit, are un copil minor, nu are antecedente penale, a recunoscut şi regretat fapta comisă.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia penală nr. 543/ A din 5 iulie 2006, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul D.D., pe care l-a obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariu de avocat cuvenit pentru apărarea din oficiu, urmează a se suporta de Ministerul Justiţiei.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dedus, la zi, durata arestului preventiv.
În motivarea acestei decizii, instanţa de apel a arătat că pedeapsa aplicată de instanţa de fond, 3 ani închisoare, coborâtă sub minimul special prevăzut de lege ca urmare a reţinerii de circumstanţe atenuante, a fost corect individualizată şi datată pentru a răspunde dublului scop educativ-coercitiv pe care trebuie să-l îndeplinească.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, s-a arătat că „având în vedere limitele de pedeapsă pentru infracţiunea comisă se situează între 5 şi 20 de ani, iar suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu poate fi dispusă în cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, motivul de apel al inculpatului vizând o atare situaţie apare nefondat".
Decizia curţii de apel a fost atacată cu recurs de către inculpatul D.D. pe care a motivat-o cu privire la:
- pedeapsa aplicată pe care o consideră prea severă, solicitând reducerea acesteia prin acordarea unei mai mari eficienţe circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea sa şi,
- modalitatea de executare a pedepsei în sensul de a se dispune suspendarea condiţionată a executării, fiind îndeplinite condiţiile art. 81 C. pen.
Recursul declarat de inculpatul D.D. este nefondat.
Din analiza actelor şi lucrărilor de la dosar se constată că în cauză a fost reţinută o corectă situaţie de fapt, care îşi găseşte corespondent în probele administrate, fapta comisă fiind încadrară în textele de lege corespunzătoare pentru care s-a aplicat inculpatului o pedeapsă just individualizată, cu respectarea prevederilor art. 72 şi 52 C. pen.
Pedeapsa de 4 ani închisoare, cu mult sub minimul special prevăzut de textul de lege incriminator, în condiţiile restituirii de circumstanţe atenuante nu poate fi considerată, severă dacă se au în vedere limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor (5-20 ani închisoare) şi pericolul social concret al faptei comisă. Prin urmare, fiind aplicată cu respectarea criteriilor de individualizare prevăzute de lege în lipsa altor elemente decât cele avute în vedere la data stabilirii pedepsei nu există temeiuri de reducere a acesteia.
În ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, prin privare de libertate, se constată că a fost bine aleasă de instanţe şi nu există nici un temei pentru a se dispune înlăturarea acesteia cu aceea a suspendării condiţionate chiar dacă legea permite acest lucru, câtă vreme fapta comisă şi făptuitorul prezintă pericol pentru societate, iar procesul de reeducare a acestuia impune un tratament mai sever, se ce poate realiza numai în condiţiile privării de libertate.
Pentru considerentele arătate, având în vedere şi faptul că verificând Decizia atacată în raport şi de prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată existenţa şi a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de inculpatul D.D. este nefondat şi a fi respins, ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., şi a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.D. împotriva deciziei penale nr. 543/ A din 5 iulie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 16 ianuarie 2006 la 16 august 2006.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 220 RON, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 august 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4824/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4911/2006. Penal. Omorul calificat (art. 175... → |
|---|
