ICCJ. Decizia nr. 4911/2006. Penal. Omorul calificat (art. 175 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4911/2006
Dosar nr. 41334/3/2005
Şedinţa publică din 30 august 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 472 din 18 aprilie 2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 20 raportat la art. 174 şi175 lit. i), cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul V.V., la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 85 C. pen., s-a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1771 din 17 noiembrie 2005, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, definitivă, prin neapelare, la data de 13 decembrie 2005, pe care a contopit-o cu pedeapsa aplicată în cauză, conform art. 33 lit. a) şi a art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă prevenţia de la 11 august 2005 la 18 noiembrie 2005, conform sentinţei penale nr. 1771/2005 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
În temeiul art. 14 raportat la art. 346 C. proc. pen., art. 998, art. 1000 alin. (2) C. civ. şi art. 106 din OUG nr. 150/2002, a obligat în solidar, pe inculpatul V.V. şi pe părţile responsabile civilmente V.I. şi G. la plata sumei de 500 RON către partea civilă G.V.V. şi a sumei de 13.421.687 ROL către C.A.M.B.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat cuţitul folosit la săvârşirea faptei.
În temeiul art. 191 alin. (3) C. proc. pen., l-a obligat pe inculpat în solidar cu părţile responsabile civilmente la plata sumei de 600 RON cheltuieli judiciare către stat, din care 100 RON, onorariu avocatului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Instanţa de judecată a reţinut că, la data de 9 mai 2005, inculpatul V.V., însoţit de martorul P.I. şi alte persoane, s-a apropiat de un grup de tineri care se aflau în faţa unui bloc de locuinţe de pe str. Moise Nicoară şi au început să se certe.
În cursul discuţiilor, V.V. a aplicat o lovitură cu piciorul părţii vătămate G.V.V., iar după ce acesta a ripostat, aplicându-i un pumn în faţă, a scos din buzunar un cuţit şi a lovit victima în zona abdominală.
După comiterea faptei, a fugit de la locul incidentului, a abandonat cuţitul, care a fost descoperit ulterior şi predat organelor de urmărire penală.
Din raportul de constatare medico-legală rezultă că G.V.V. prezintă o plagă abdominală peritoneală col inferior drept, produsă prin înjunghiere, necesitând 35-40 zile îngrijiri medicale. Prin caracterul lor, leziunile produse au pus viaţa în pericol.
Situaţia de fapt a fost stabilită pe baza proceselor-verbale încheiate de organele de urmărire penală, raportului medico-legal şi a foilor de observaţie clinică, raportului de constatare tehnico-ştiinţifică traseologică, declaraţiilor părţii vătămate, ale martorilor şi ale inculpatului.
La individualizarea pedepsei şi reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului au fost avute în vedere împrejurările concrete în care s-a produs fapta, consecinţele produse, conduita sinceră a inculpatului, afecţiunea psihică pe care o prezintă, lipsa de educaţie şi supraveghere părintească, ce au contribuit la săvârşirea unor late abateri.
Avându-se în vedere că fapta dedusă judecăţii a fost săvârşiră anterior rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 1771 din 17 noiembrie 2005, a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, prin care a fost condamnat la 1 an închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, conform art. 85 C. pen., s-a dispus anularea suspendării condiţionate şi contopirea celor două pedepse.
Apelul declarat de inculpatul V.V. împotriva acestei sentinţe a fost respins, ca nefondat, de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 473/ A din 13 iunie 2006.
Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, fără să-l motiveze în scris.
Ulterior, cu ocazia susţinerii recursului de astăzi 30 august 2006, inculpatul prin apărătorul desemnat din oficiu, a criticat hotărârea pentru netemeinicie, constând în greşita individualizare a pedepsei, prin aplicarea unei pedepse prea aspre, motiv prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursul declarat de inculpat este nefondat.
Contrar susţinerilor inculpatului, prin apărătorul său, pedeapsa aplicată inculpatului este corect individualizată, ţinând seama de toate criteriile de individualizare aplicabile unei persoane minore, la data comiterii infracţiunii. Astfel instanţa a avut în vedere vârsta inculpatului, afecţiunea psihică de care suferă-tulburare de personalitate de tip antisocial, lipsa unei supravegheri şi educaţii corespunzătoare, ceea ce a dus la constatarea în favoarea sa de circumstanţe atenuante, cu consecinţa coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. Instanţele însă nu puteau să nu aibă în vedere însă, că inculpatul a fost cel care a avut iniţiativa manifestărilor agresive, lovind partea vătămată cu piciorul, iar după riposta acesteia, aplicându-i o lovitură de cuţit în abdomen. În raport de acest lucru ca şi de faptul că inculpatul este autorul mai multor abateri, formând obiectul mai multor dosare, în curs de cercetare, se apreciază că pedeapsa aplicată acestuia este corect individualizată, fiind singura de natură a duce la reeducarea inculpatului.
În raport cu cele arătate, Curtea va trebui să privească recursul declarat de inculpat, ca nefondat, şi să-l respingă, ca atare, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menţinând, astfel, hotărârea atacată.
Se va constata, că inculpatul este arestat, în altă cauză.
Se va deduce din pedeapsa de executat durata detenţiei, de la 11 august 2005 la 18 noiembrie 2005.
Văzând şi reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a plăţii onorariului de avocat, pentru apărarea din oficiu;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.V. împotriva deciziei penale nr. 473/ A din 13 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Constată că recurentul inculpat este arestat în altă cauză.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 11 august 2005 la 18 noiembrie 2005.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 220 RON, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 august 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4828/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4912/2006. Penal → |
|---|
