ICCJ. Decizia nr. 4843/2006. Penal. Extrădare activă (Legea 302/2004). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4843/2006
Dosar nr. 547/32/2006
Şedinţa publică din 16 august 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 32 din 2 august 2006 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 547/32/2006, a fost admisă cererea de extrădare pasivă a autorităţilor din Republica Italia şi a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău şi în consecinţă în baza art. 54 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 completată şi modificată prin Legea nr. 224/2006 s-a dispus extrădarea persoanei extrădabile B.A.
Potrivit art. 45 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, completată şi modificată prin Legea nr. 224/2006 s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile B.A., cu date de stare civilă cunoscute, pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 2 august 2006 şi până la data de 31 august 2006.
S-a constatat că persoana extrădabilă B.A. a avut apărător ales.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că B.A. este cercetată de autorităţile italiene pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie, vătămare corporală şi sechestrare de persoane, încriminate şi de C. pen. român.
Împotriva numitei B.A. s-a emis mandatul de arestare nr. 1279/2005 R.G.N.R., 768/2005 R.G.G.I.P. din data de 2 septembrie 2005 de Judecătorul pentru Anchete Preliminare de pe lângă Tribunalul din Melfi, din Italia.
Pentru buna soluţionare a cauzei, Ministerul Justiţiei – D.D.I.T. a înaintat instanţei prin intermediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău cererea de extrădare, mandatul de arestare în care sunt descrise faptele pentru care persoana extrădabilă B.A. este cercetată penal în republica Italia, calificarea juridică a infracţiunilor şi descrierea faptelor conform Codului penal italian.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a constatat că cetăţeana română B.A., s-a căsătorit în anul 2004, cu cetăţeanul italian A.M., locuind cu acesta în Italia, la domiciliul din Melfi.
Din conţinutul mandatului de arestare emis de autorităţile italiene a rezultat că, în seara zilei de 31 iulie 2005, B.A., împreună cu fiul ei B.D., i-au administrat cetăţeanului italian, A.M., o pastilă, după care acesta a căzut întru-un somn adânc, până a doua zi. În acest timp, a fost deposedat de bunuri şi bani, de cei doi, care au părăsit locuinţa, numita B.A., întorcându-se în ţară.
Autorităţile italiene au încadrat faptele persoanei extrădabile, în dispoziţiile art. 570 şi art. 628 C. pen. italian.
Fiind audiată B.A. nu a fost de acord cu extrădarea sa în Italia, nerecunoscând faptele pentru care este cercetată penal.
Potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, completată şi modificată prin Legea nr. 224/2006, Curtea de Apel competentă să judece extrădarea nu poate să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi penale pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării.
Aşa cum s-a mai arătat B.A. s-a opus la extrădarea sa în Italia, arătând că a fost agresată sexual de A.M., pe fondul consumului de energizante şi ca urmare a acestui fapt, a suferit o depresie psihică.
La data de 31 iunie 2005 a părăsit Italia, a luat 2000 Euro, bani ce nu făceau parte din suma reclamată de A.M.
Prin apărătorul ales a arătat că cererea de extrădare este inadmisibilă, deoarece se cere extrădarea de autorităţile italiene pentru garantarea executării pedepsei, or, nu există hotărâre de condamnare definitivă şi nici mandat de executare a vreunei pedepse.
Pe de altă parte, nu a fost îndeplinită una din condiţiile cerute de lege, pentru extrădare şi anume aceea a dublei încriminări a faptelor pentru care este cercetată în Italia, cu legislaţia română.
Apărarea persoanei extrădabile a fost considerată ca nefondată, cererea de extrădare fiind făcută cu îndeplinirea condiţiilor cerute de art. 22 şi următoarele din Legea nr. 302/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 224/2006. Faptele de tâlhărie, vătămare corporală şi sechestrare de persoane sunt reglementate şi de Codul penal român, cererea de extrădare fiind cerută de autorităţile italiene, pentru efectuarea de cercetări penale, împotriva persoanei extrădabile B.A.
Pe cale de consecinţă, în baza art. 54 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, completată şi modificată, a fost admisă cererea de extrădare.
În conformitate cu art. 45 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 completată şi modificată s-a dispus arestarea provizorie a persoanei extrădabile B.A. pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 2 august 2006 şi până la data de 31 august 2006, în vederea extrădării în Republica Italia.
S-a constatat că persoana extrădabilă B.A. a fost asistată de apărător ales.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat, în termen legal, recurs nemotivat persoana extrădabilă B.A.
La termenul de astăzi s-a învederat de către magistratul asistent a că I.P.J. Bacău a comunicat că, întrucât recurenta persoană extrădabilă se sustrage de la punerea în executare a mandatului de arestare provizorie s-a dispus darea în consemn la toate punctele de frontieră a acesteia.
Înalta Curte din oficiu a pus în discuţia părţilor în conformitate cu art. 3859 alin. (3) şi (4) cu referire la art. 3859 pct. 3 şi 171 C. proc. pen., dispoziţiile referitoare la compunerea completului de judecată la judecarea cauzei în primă instanţă la curtea de apel, respectiv art. 57 din Legea nr. 304/2004 aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente (M. Of. nr. 653/22.07.2005), intrată în vigoare la 25 iulie 2005 corelate cu art. XIII din acelaşi act normativ, faţă de data la care a fost pronunţată sentinţa recurată, precum şi faptul că instanţa de judecată a făcut aplicarea unor dispoziţii ale Legii nr. 244/2006 care modifică prevederi ale Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală neintrate în vigoare la momentul judecării cauzei.
Apărătorul recurentei persoane extrădabile, în concluziile orale, în dezbateri a solicitat admiterea excepţiilor invocate de către Înalta Curte, respectiv atât aceea referitoare la compunerea completului de judecată, cât şi la greşita aplicare a dispoziţiilor legale ale unei legi încă neintrate în vigoare la momentul judecării cauzei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.
Concluziile procurorului asupra excepţiilor puse în discuţie au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii.
Examinând recursul declarat împotriva sentinţei instanţei de fond, în raport cu excepţia pusă în discuţie din oficiu, faţă de art. 3859 alin. (3) şi (4) cu referire la art. 3859 pct. 3 şi 171 C. proc. pen., referitoare la dispoziţiile privind compunerea completului de judecată la judecarea cauzei în primă instanţă la curtea de apel, respectiv art. 57 din Legea nr. 304/2004 aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente (M. Of. nr. 653/22.07. 2005), intrată în vigoare la 25 iulie 2005 corelate cu art. XIII din acelaşi act normativ, faţă de data la care a fost pronunţată sentinţa atacată, precum şi faptul că instanţa de judecată a făcut aplicarea unor dispoziţii ale Legii nr. 244/2006 care modifică prevederi ale Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală neintrate în vigoare la momentul judecării cauzei, Înalta Curte apreciază recursul persoanei extrădate ca fiind fondat pentru considerentele ce se vor arăta.
În conformitate cu art. 57 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005 intrată în vigoare la 25 iulie 2005 în alin. (1) al articolului menţionat, se prevede că: „cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale."
Potrivit art. XIII din Legea nr. 247/2005, legiuitorul a stipulat că la data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţie contrară se abrogă.
Din interpretarea prevederilor mai sus menţionate şi în funcţie de forţa juridică a actului normativ prin care au fost făcute modificările arătate, respectiv o lege organică ulterioară legilor speciale existente la momentul apariţiei şi intrării în vigoare a acesteia, rezultă că începând cu data de 25 iulie 2005 judecarea cauzelor, date, potrivit legii, în primă instanţă şi în competenţa curţilor de apel se judecă în complet format dintr-un singur judecător, în condiţiile în care legiuitorul a folosit ca tehnică juridică abrogarea expresă indirectă, nefiind aplicabil în conflictul dintre normele generale cu cele speciale principiul derogării acestora din urmă de la dreptul comun „specialia generalibus derogant".
În contextul cauzei concrete rezultă că, la data de 2 august 2006, curtea de apel competentă în materia extrădării în condiţiile Legii nr. 302/2004 a judecat cauza ce îi revenea, în primă instanţă în complet format din doi judecători, prevederile referitoare la compunerea completului de judecată fiind sancţionate cu nulitatea absolută în condiţiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen.
Totodată, Înalta Curte consideră că prima instanţă a soluţionat cauza făcând aplicarea unor dispoziţii ale Legii nr. 244/2006 care modifică prevederi ale Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, neintrate în vigoare la momentul judecării cauzei (M. Of. nr. 534/21.06.2006), iar în cuprinsul art. 189 alin. (1) există prevederea expresă că „Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în M. Of. al României, Partea I, cu excepţia revederilor cap. III1 al titlului II, ale dispoziţiilor titlului III, ale cap. II1 al titlului IV şi ale cap. II al titlului VII, care vor intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană."
Or, la momentul judecării cererii de extrădare privind pe persoana extrădabilă B.A., respectiv 2 august 2006, dispoziţiile art. 54 alin. (3) şi art. 45 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 cu modificările Legii nr. 244/2006 la care s-a făcut referire expresă în dispozitivul şi considerentele hotărârii pronunţate nu erau intrate în vigoare, acestea urmând să fie aplicabile cu excepţiile arătate în articolul menţionat, de la 19 august 2006.
În consecinţă, Înalta Curte consideră recursul persoanei extrădate ca fiind întemeiat pentru motivele arătate şi în baza art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare cu respectarea dispoziţiilor legale în materia compunerii completului de judecată la soluţionarea cererilor de extrădare, precum şi a celorlalte prevederi în raport cu principiul aplicării legii procesuale în timp.
De asemenea, Înalta Curte consideră că şi în ceea ce priveşte luarea măsurii arestării provizorii faţă de persoana extrădabilă B.A. odată cu soluţionarea cererii de extrădare, în condiţiile unei nelegale compuneri a completului de judecată este incidentă sancţiunea nulităţii absolute a judecării acestei măsuri.
De altfel, procedura judecării măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile este reglementată expres în dispoziţiile art. 45 din Legea nr. 302/2004, iar dispunerea asupra acestei măsuri în cazul judecării cererii de extrădare, în art. 54 alin. (3) din acelaşi act normativ, prevederi care nu au fost respectate de prima instanţă, urmând, ca odată cu ocazia rejudecării să se facă aplicarea condiţiilor exprese impuse de legiuitor.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., va admite recursul declarat de recurentul persoană extrădabilă B.A. împotriva sentinţei penale nr. 32 din 2 august 2006 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, se va casa sentinţa penală atacată şi se va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţă, Curtea de Apel Bacău.
Se va dispune anularea mandatului de arestare provizorie nr. 4 din 2 august 2006 emis de Curtea de Apel Bacău.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul persoană extrădabilă B.A. împotriva sentinţei penale nr. 32 din 2 august 2006 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală.
Casează sentinţa penală atacată şi dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţă.
Anulează mandatul de arestare provizorie nr. 4 din 2 august 2006 emis de Curtea de Apel Bacău.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 august 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4834/2006. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 4895/2006. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
