ICCJ. Decizia nr. 5065/2006. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5065/2006
Dosar nr. 1820/2/2006
Şedinţa publică din 6 septembrie 2006
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 32 din 6 martie 2006, Curtea de Apel Bucureşti a trimis cererea petiţionarei M.P.C. , prin care a solicitat revizuirea deciziei penale nr. 136 din 27 ianuarie 2006 a aceleiaşi instanţe, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti pentru îndeplinirea procedurii prevăzută de art. 397 alin. (1) C. proc. pen.
Instanţa a constatat că potrivit art. 397 alin. (1) C. proc. pen., cererea de revizuire se adresează procurorului de la parchetul de pe lângă instanţa care a judecat cauza în primă instanţă care, după efectuarea, dacă este necesar, a actelor de cercetare, înaintează conform art. 399 din acelaşi cod, întregul material împreună cu concluziile sale instanţei competente.
Împotriva acestei hotărâri petiţionara M.P.C. a declarat recurs, solicitând prin motivele scrise, să se constate că în dosarul în care s-a pronunţat hotărârea a cărei revizuire o cere nu a beneficiat de un proces echitabil, procurorul nu i-a prezentat materialul probator, nu a avut dreptul la apărare şi nu au fost administrate probele necesare justei soluţionări a cauzei.
Verificând hotărârea criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul nu este fondat. În adevăr, dispoziţiile procesual penale care reglementează instituţia revizuirii, de care a înţeles petiţionara să se folosească în anularea hotărârii de care este nemulţumită, impun procedura prealabilă a adresării cererii procurorului de la parchetul de pe lângă instanţa care a judecat cauza în primă instanţă pentru efectuarea actelor de cercetare.
Sesizarea instanţei se face, potrivit art. 399 alin. (5) C. proc. pen., de către procuror, care înaintează întregul material împreună cu concluziile sale.
Soluţia adoptată de instanţă are caracter practic şi chiar dacă ar fi vulnerabilă, este favorabilă petiţionarei întrucât nu întrerupe demersul judiciar al acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata M.P.C. împotriva sentinţei penale nr. 32 din 6 martie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II–a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenta condamnată la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 20 lei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 septembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5017/2006. Penal. Furtul calificat (art. 209... | ICCJ. Decizia nr. 5209/2006. Penal. Cerere de întrerupere a... → |
|---|
