ICCJ. Decizia nr. 5017/2006. Penal. Furtul calificat (art. 209 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5017/2006
Dosar nr. 38451/2/2005
Şedinţa publică din 5 septembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, prin sentinţa penală nr. 1477 din 31 octombrie 2005, l-a condamnat pe inculpatul N.M. zis M., la:
- 2 pedepse de câte 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunile prevăzute de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) lit. a) C. pen., săvârşite în luna martie 2003 şi luna noiembrie 2003;
- 2 pedepse de câte 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (3) C. pen., şi
- 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere, pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele au fost contopite şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) şi e) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen. În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedeapsa rezultantă, prevenţia de la 2 decembrie 2003 la 27 iunie 2005.
Prin aceeaşi hotărâre au mai fost condamnaţi şi inculpaţii:
- C.M., la pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea cu două infracţiuni de furt două infracţiuni de distrugere şi cea de asociere, pentru săvârşirea de infracţiuni, fapte prevăzute de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) C. pen., art. 217 alin. (3) şi art. 323 C. pen.;
- D.Şt.C., la 7 luni şi 8 zile, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. e) şi g) şi alin. (3) C. pen. şi art. 323 C. pen.; în art. 74 lit. c) şi art. 76 C. pen.;
- M.D.C., la un an 5 luni şi 13 zile închisoare, pentru complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 lit. c) şi
- S.C.D., la un an şi 5 luni închisoare, pentru complicitate prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi 76 lit. c) C. pen.
Inculpatul N.M. a fost obligat în solidar cu inculpatul C.M. la 15.731.548 lei ROL despăgubiri către partea civilă P. SA Ploieşti şi în solidar cu C.M., D.Şt.C., M.D.C. şi S.C.D. la 13.358.659 lei ROL către aceeaşi parte civilă.
S-a dispus restituirea către inculpaţi a telefoanelor mobile proprietate personală iar către inculpatul D.Şt.C. a unui cal, o căruţă şi harnaşament ridicate cu ocazia cercetărilor.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut pe baza probelor administrate că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată N.M. şi C.M. în lunile martie şi noiembrie 2003 iar inculpaţii D.Şt.C., M.D.C. şi S.C.D. în luna noiembrie 2003.
Astfel, în noaptea de 6 martie 2003, inculpaţii N.M. şi C.M. au spart conducta P. SA ce traversează comuna Jilava şi cu ajutorul unei instalaţii artizanale au sustras cantitatea de 440 litri motorină pe care au vândut-o martorului M.I.
S-a mai reţinut că, în luna noiembrie 2003, inculpaţii N.M., C.M. şi D.Şt.C. au pus la cale sustragerea de combustibil – motorină şi benzină din conductele P. ce traversează comuna Jilava, în cadrul grupului rolul de lider revenind inculpatului N.M. zis M. iar de executanţi lui C.M. şi D.Şt.C., ultimul proprietarul unui cal şi căruţă, care trebuia să transporte bidoanele pline cu combustibil de pe câmp la un drum accesibil autovehiculelor.
În seara de 19 noiembrie 2003, inculpaţii D.Şt., M.D.C. şi S.C. şi alte 3 persoane s-au deplasat cu căruţa primului şi cu ajutorul racordului artizanal au sustras benzină.
Activitatea inculpaţilor a fost supravegheată de dispozitivul de jandarmi instalat în zonă la orele 17 a zilei de 19 noiembrie 2003.
Jandarmii au urmărit activitatea celor 6 indivizi care transportau şi puneau în căruţă canistre şi au observat prezenţa în apropiere a unui autoturism Dacia 1300. La un moment dat căruţa s-a deplasat prin spatele depozitelor aflate pe linia de centură iar după aproximativ 10 minute a revenit îndreptându-se înspre locul unde era amplasată instalaţia artizanală. În căruţă se aflau 3 indivizi, lângă instalaţie alţi 2 şi pe lângă gardul metalic montat de-a lungul liniei de centură alerga în paralel cu căruţa un altul.
Jandarmii au intervenit somând pentru a opri căruţa. S-au tras focuri de armă şi pentru moment au reuşit să reţină 5 din cele 6 persoane care se aflau în apropierea instalaţiei cu care se sustrăgea combustibil din conducte dar în timpul operaţiei doi dintre cei reţinuţi au reuşit să fugă. În apropierea căruţei au fost găsite 19 bidoane din material plastic din care 3 erau pline cu benzină, un furtun de cca. 50 m, capetele a două instalaţii artizanale îngropate în pământ, un patent, o lanternă şi o cazma.
Cele trei persoane reţinute au fost identificate, ele fiind, inculpaţii D.Şt., M.D.C. şi S.C.D.
În urma cercetărilor efectuate a rezultat că ceilalţi doi indivizi care au reuşit să fugă sunt inculpaţii C.M. zis M. şi N.M. zis M.
Declaraţiile inculpaţilor D.Şt.C., M.D.C. şi S.D. date în cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti conţin numeroase contradicţii.
La un moment dat M.D.C. şi S.C.D. au declarat că i-a chemat D.Şt.C. să-l ajute în câmp fiind vorba de o şpagă. Ulterior au susţinut că l-au însoţit în câmp deoarece aşa cum a spus inculpatul D.Şt.C. urma să ia o căruţă de coceni şi lucernă. Apărarea a fost verificată şi nu s-a confirmat. Astfel, la 20 noiembrie 2003, procurorul a verificat parcela de teren situată în cadrul comunei Jilava cuprinsă între şoseaua de centură şi Strada Gării locul unde au fost reţinuţi inculpaţii şi în procesul verbal încheiat constată că pe nici unul din terenurile din zonă nu se mai află coceni de porumb şi nici lucernă aproape tot terenul prezintă urme de arătură iar mici parcele longitudinale sunt cultivate cu grâu.
Într-o declaraţie dată în cursul urmăririi penale D.Şt.C. a arătat că s-a înţeles cu cei doi să meargă să sustragă benzină, deoarece cu o seară înainte, 18 noiembrie 2003, a fost pe câmp şi a văzut cum nişte indivizi furau benzină pe care au încărcat-o într-o dubiţă Mercedes. În seara de 19 noiembrie 2003, împreună cu M.D.C. şi S.C.D. s-au apropiat cu căruţa în care avea 11 bidoane de plastic de câte 20 litri la locul de unde se sustrăgea benzină şi văzând că o dubiţă Mercedes a plecat s-au apropiat au găsit 8 bidoane din care 3 pline, au descărcat bidoanele şi au plecat cu căruţa goală deoarece a primit un telefon de la fratele său D.V. care l-a chemat acasă. În timp ce se îndepărtau de locul faptei au fost surprinşi de jandarmi.
Audiat în instanţă, la 8 noiembrie 2004, a arătat că declaraţiile date în cursul urmăririi penale corespund doar parţial realităţii, deoarece a fost forţat să facă anumite susţineri cu privire la inculpaţii N.M. şi C.M.
Deşi nu şi-a retractat declaraţiile din cursul urmăririi penale inculpatul D.Şt.C. a încercat să susţină apărările formulate de inculpaţii S.C.D. şi M.D.C. în sensul că aceştia nu au cunoscut scopul adevărat al deplasării în câmp crezând că merg după furaje.
Inculpaţii N.M. şi M.D.C. nu au recunoscut participarea la sustragerea de produse petroliere deşi potrivit convorbirilor telefonice purtate în seara de 19 noiembrie 2003 rezultă că ei sunt cei doi prinşi de jandarmi şi care au reuşit să scape fugind de la locul faptei.
Împotriva sentinţei au declarat apel numai inculpaţii N.M. şi C.M. care au criticat hotărârea ca nelegală şi netemeinică. Au susţinut că nu au participat la sustragerea de produse petroliere şi au cerut să fie achitat conform art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
Prin Decizia penală nr. 127/ A din 17 februarie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, apelurile declarate de inculpaţi au fost respinse ca nefondate.
Nemulţumit şi de această hotărâre, inculpatul N.M. a atacat-o cu recurs.
Prin motivele de recurs scrise, depuse la dosar, a criticat Decizia şi sentinţa ca nelegale şi netemeinice şi a cerut casarea lor şi achitarea pentru infracţiunile de furt de produse petroliere şi distrugere descrise la pct. 2 din rechizitor pretinse a fi săvârşite în noaptea de 6 martie 2003.
A motivat că dincolo de negarea constantă a acestor fapte, declaraţia unicului martor M.I. este oscilantă şi neconcludentă. Astfel, în dosarul în care a fost judecat şi condamnat pentru complicitate la furtul de motorină, martorul a declarat constant că a găsit pe câmp bidoanele cu care a fost depistat de către organele de poliţie şi că nicidecum acestea ar fi fost luate de la recurentul inculpat.
În declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti în cauza de faţă martorul şi-a menţinut primele declaraţii şi a negat orice înţelegere infracţională cu recurentul explicând că în recurs la presiunea organelor de urmărire penală l-a indicat pe recurent.
Cât priveşte faptele descrise la pct. 1 din rechizitoriu inculpatul le recunoaşte şi având în vedere condiţiile în care au fost săvârşite de aprecierea gravităţii în ce priveşte pe ceilalţi inculpaţi, pedepse mari, a arătat că ţinând seama şi de prejudiciul de numai 688 RON pedeapsa de 4 ani şi 6 luni este prea mare.
A solicitat casarea deciziei şi sentinţei pentru cazul de recurs prevăzut de art. 3859 pct. 14, reţinerea de circumstanţe atenuante reducerea pedepsei la 3 ani închisoare şi suspendarea pedepsei sub supraveghere potrivit art. 861 C. pen.
Recursul nu este fondat.
Din conţinutul actelor şi lucrărilor aflate la dosarul cauzei rezultă că prima instanţă a reţinut o situaţie de fapt corectă, a dat faptelor săvârşite de inculpat încadrarea juridică legală iar pedepsele au fost individualizate cu respectarea dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Organele de urmărire penală şi trupele de jandarmi care aveau sarcina de a păzi conductele P., care tranzitau comuna Jilava, au fost sesizate cu repetate furturi de motorină şi benzină din conducte.
În noaptea de 6 martie a fost surprins inculpatul M.I. în timp ce transporta 8 bidoane de plastic pline cu motorină şi acesta a declarat că a găsit bidoanele pe câmp, evitând să declare adevărul aceea că a cumpărat motorină de la consătenii săi C.M. zis M. şi N.M. zis M. După condamnarea, la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru complicitate la furt calificat de produse petroliere M.I. a cerut să fie prezentat procurorului astfel că, la 12 decembrie 2003, a fost audiat în dosarul nr. 3450/P/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. În declaraţia sa a arătat că a recunoscut fapta şi „am evitat să-i dau în fapt" pe autorii acestei faptei în speţă N.M. zis M. şi C.M. zis M., deoarece imediat după reţinere aceştia au exercitat presiuni asupra familiei iar după arestare soţia a venit la vorbitor şi i-a comunicat că cei doi au promis că dacă nu va fi eliberat la primul mandat sigur va fi liber la al doilea. Deoarece cei doi nu l-au ajutat, a hotărât să declare cum s-au întâmplat lucrurile.
În declaraţia sa descrie cu lux de amănunte cum a cumpărat motorina de la inculpaţii C.M. zis M. şi N.M. zis M. A descris relaţiile cu aceştia pe care îi cunoaşte de mai mulţi ani de când lucra operator de pompe la P. – SC S. SA Jilava şi că le-a împrumutat uneori bani ca să cumpere ţeavă şi robinet pentru confecţionarea instalaţiilor artizanale cu care sustrăgeau produse petroliere.
A făcut o precizare foarte importantă arătând că după ce a încărcat motorina şi i-a dat lui M. 3.000.000 lei ROL urmând ca după 2-3 zile să-i dea diferenţa de 1.000.000 lei, în timp ce se îndrepta spre casă a fost reţinut de poliţişti iar în timpul acesta au trecut pe lângă ei M. şi M. cu autoturismul lui M. deoarece stabilise cu aceştia să vină după un timp la el acasă să le restituie cele 18 bidoane.
Din procesul verbal întocmit de organele de poliţie la 7 martie 2003, orele 5,15, când l-au reţinut pe M.I. având în autoturism cele 18 bidoane cu motorină rezultă că a fost observat trecând în zonă autoturismul în care se aflau 2 persoane iar când după scurt timp autoturismul a revenit din sens opus s-au făcut semnale de oprire şi s-a procedat la legitimarea ocupanţilor constatându-se că aceştia erau N.M. la volan şi C.M. zis M. pe locul din dreapta faţă.
La 15 august 2003 N.M. şi C.M. au fost audiaţi de organul de poliţie şi au relatat că în dimineaţa respectivă se întorceau din Bucureşti şi aşa explică prezenţa în aproprierea locului unde a fost reţinut M.I. şi oprirea lor, identificarea şi percheziţionarea maşinii.
S-a avut în vedere şi faptul că din listingul postului telefonic utilizat de M.I., în noaptea de 6 martie 2003, acesta a fost apelat, în dimineaţa de 7 martie 2003, la orele 2,48, 2,25, 3,01, 3,38 şi 4,30 de C.M. zis M. utilizatorul la acea dată a telefonului.
În declaraţia sa M.I. a arătat că în dimineaţa de 7 martie 2003 a fost sunat de M. – N.M. de pe telefonul lui C.M. zis M., de mai multe ori şi că întrebându-l de ce nu vine el să-i aducă motorină, deoarece martorului îi este frică să nu se întâlnească pe drum cu garda sau poliţia, M. l-a liniştit spunându-i că au fost mascaţii dar au plecat. Pe la orele 3 a plecat de acasă dar a întârziat pe drum astfel că M. l-a sunat din nou şi l-a întrebat ce face şi dacă mai vine să ia motorina.
În raport de aceste aspecte relatate de martor pe care nimeni în afară de cei trei nu le putea cunoaşte şi având în vedere, depistarea celor doi inculpaţi în autoturismul condus de N.M. cum şi convorbirile telefonice de pe telefonul lui C.M., revenirea martorului în faţa primei instanţe a fost apreciată de instanţă ca fiind o declaraţie nesinceră, fără o motivaţie credibilă.
Din actele dosarului rezultă că inculpaţii au fost monitorizaţi mai multe luni şi convorbirile lor au fost interceptate începând cu luna august 2003. Din toate aceste convorbiri şi în special din cele purtate de N.M. în 18 şi 20 octombrie 2003 rezultă că el şi grupul pe care îl conducea s-au extins cu furtunele (instalaţiile artizanale de sustras combustibil).
Interceptările din 19 noiembrie 2003 dovedesc că inculpaţii au participat şi la furtul din acea seară şi că au fost prinşi dar au reuşit să scape.
Astfel, la 19 noiembrie 2003, orele 21,10, C.M. l-a sunat pe un bărbat (posibil avocat) căruia i se adresează „să trăiţi domnule avocat, M. „la telefon" pe care îl întreabă „ce facem bre că mi se pare că ne-a luat din ei", - la întrebarea „cum adică ?", M. i-a răspuns „ne-a prins pe noi, a venit altul pac-pac şi a luat din ăilalţi", în continuarea conversaţiei întrebat cum s-a întâmplat, inculpatul C.M. îi spune „ne prinsese pe mine şi pe M. (N.M. este poreclit M.), ne pusese culcaţi cu pistolul şi noi n-am văzut că face pânda că a fost sifoneală".
Convorbirea telefonică a fost purtată de la postul telefonic utilizat de inculpatul N.M.
Deşi N.M. a susţinut că nu folosea acea cartelă deoarece telefonul i-a fost sustras de circa un an, din interceptarea făcută la 19 octombrie 2003 orele 12,26, rezultă că postul telefonic era folosit de N.M. zis M.
Astfel, inculpatul este sunat de o persoană L. (număr care nu poate fi identificat şi convorbirea începe cu „Alo M. ?" la care inculpatul răspunde „Da", după care stabilesc să se întâlnească să facă un foc.
Rezultă din probele administrate că inculpatul a avut o participare constantă în sustragerea de produse petroliere el fiind liderul grupului constituit situaţie în raport de care se constată că nici cel de al doilea motiv de recurs privind greşita individualizare a pedepsei, a cerut recunoaşterea de circumstanţe judiciare atenuante, nu este fondat.
Constatând că hotărârile pronunţate de instanţe sunt legale şi temeinice urmează ca în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., recursul să fie respins ca nefondat.
În temeiul art. 38517 alin. (4), cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsă timpul reţinerii şi arestării preventive de la 1 decembrie 2003 la 27 iunie 2005.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.M. împotriva deciziei penale nr. 127/ A din 17 februarie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 1 decembrie 2003 la 27 iunie 2005.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 120 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 septembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5009/2006. Penal. Traficul de droguri (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 5065/2006. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
