ICCJ. Decizia nr. 5158/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5158/2006
Dosar nr. 12711/1/2006
Şedinţa publică din 8 septembrie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 21 august 2006 pronunţată în dosarul nr. 3505/2006, Curtea de Apel Iaşi, în baza dispoziţiilor art. 160b C. proc. pen., cu referire la art. 3001 C. proc. pen., a menţinut starea de arest preventiv a inculpaţilor B.M. şi N.M.M.
În motivarea acestei încheieri, s-a arătat că se impune menţinerea stării de arest preventiv a inculpaţilor, deoarece nu există elemente care să conducă la concluzia că motivele care au determinat luarea acestei măsuri au încetat.
Împotriva încheierii din 21 august 2006 au declarat recurs inculpaţii, criticând-o pentru greşita menţinere a arestării preventive întrucât în cauză au fost identificaţi adevăraţii vinovaţi de săvârşirea faptelor.
Recursurile inculpaţilor sunt nefondate.
Potrivit art. 160b alin. (3) C. proc. pen., când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune menţinerea acestei măsuri.
În cauză, verificând actele şi lucrările dosarului, instanţa de apel a procedat la efectuarea verificărilor dispuse de legea procesual penală şi a constatat că temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, impunând în continuare privarea de libertate a celor doi inculpaţi.
De altfel, prin sentinţa penală nr. 462 din 30 iunie 2006, a Tribunalului Iaşi, inculpatul B.M. a fost condamnat, la o pedeapsă de 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. c) C. pen., iar inculpatul N.M.M., la o pedeapsă de 9 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen.
Chiar dacă hotărârea primei instanţe nu a rămas definitivă, menţinerea arestării preventive a inculpaţilor este justificată, aceştia fiind trimişi în judecată pentru o infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare şi existând probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol social pentru ordinea publică.
Aşa fiind, Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.M. şi N.M.M.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.M. şi N.M.M. împotriva încheierii din 21 august 2006 a Curţii de Apel Iaşi, pronunţată în dosarul nr. 3505/45/2006.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 100 lei, din care onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, în sumă de câte 60 lei se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 septembrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 513/2006. Penal. Plângere recurs. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 516/2006. Penal. întrerupere executare. Recurs → |
---|