ICCJ. Decizia nr. 5211/2006. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5211/2006
Dosar nr. 7799/1/2006
Şedinţa publică din 12 septembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 29 din 13 aprilie 2006, Curtea de Apel Iaşi a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul T.F. împotriva rezoluţiei din 9 decembrie 2005 luată în dosarul nr. 158/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi şi a rezoluţiei nr. 143/II/2/2006 din 15 februarie 2006 a procurorului general al aceluiaşi parchet.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut că din actele premergătoare efectuate de procuror în examinarea plângerii petentului T.F. care a reclamat că notarul public V.L., la perfectarea unui contract de vânzare-cumpărare în urma căruia T.Şt.S. a devenit proprietar al unui termen, şi-a încălcat atribuţiile de serviciu şi, astfel, i-a vătămat dreptul lui, nu a rezultat, în sarcina acesteia, săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Rezoluţia din 9 decembrie 2005 luată în dosarul nr. 158/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi a reţinut că T.Şt.S., fiu al numiţilor T.D.Şt. şi T.E., aceştia din urmă fiind deţinători, pe raza comunei Popeşti din Judeţul Iaşi, a mai multor suprafeţe de teren, printre care 7.200 m.p. fâneaţă în parcela U. şi 5.000 m.p. arabil în punctul denumit M., suprafeţe ce au fost primite ca dotă în anul 1936 şi care au fost stăpânite continuu, public şi netulburat, ei fiind ţărani cu gospodărie individuală, pentru acestea neavând titluri de proprietate, la 13 august 2001 a cumpărat, împreună cu soţia sa T.C., cei 7.200 m.p. şi 5.400 m.p. din parcelele indicate. Dreptul de proprietate al părinţilor a fost dobândit prin uzucapiune, potrivit prevederilor art. 1890 C. civ. Potrivit acestui text „cel ce invocă prescripţia de 30 de ani nu este obligat a produce vreun titlu şi fără să i se poată opune reaua-credinţă".
Ca atare, la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare din 13 august 2001, părinţii vânzători nu aveau cum să aibă un titlu de proprietate în baza Legii nr. 18/1991.
Această situaţie, în prezent, este reglementată prin Legea nr. 217/2005 şi Regulamentul din 4 august 2005 privind procedura de constituire şi funcţionare a comisiilor pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate şi punerea în posesie, regulament aprobat prin HG nr. 896/2005, art. 36 pct. 8 prevăzând: „titlurile de proprietate se vor emite şi în favoarea proprietarilor care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate".
Deci, în momentul perfectării vânzării, dovada dreptului de proprietate a fost făcută cu certificatul nr. 2360 din 10 august 2001 eliberat de Primăria comunei Popeşti, în acesta înseriindu-se că T.D.Şt. nu a fost membru cooperator şi a deţinut suprafaţa de 9,75 ha teren agricol, aceeaşi situaţie fiind confirmată şi în adeverinţa eliberată de aceeaşi primărie.
Totodată, vânzătorii au prezentat notarului public V.L., schiţa de amplasament cu denumirea tarlalelor, dimensiunile şi vecinătăţile, precum şi adeverinţa nr. 40/2001 privind exercitarea dreptului lor de preemţiune.
Ca atare, respectând dispoziţiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 36/1995 şi dispoziţiile art. 43 alin. (1) din aceeaşi lege, notarul public V.L. a autentificat contractul de vânzare-cumpărare, în baza documentelor justificative şi la cererea expresă a părţilor contractante, astfel în sarcina sa neputându-se reţine infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Prin rezoluţie, s-a mai dispus disjungerea cauzei faţă de numiţii T.şt.S., P.M. şi M.N. şi trimiterea dosarului la Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi sub aspectul cercetărilor pentru infracţiunile de fals în declaraţii, uz de fals şi fals intelectual.
Plângerea petentului formulată împotriva rezoluţiei, a fost respinsă prin rezoluţia nr. 143/II/2 din 15 februarie 2006 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.
Împotriva hotărârii instanţei, petentul, în termenul legal, a declarat recurs, el solicitând admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiei şi trimiterea dosarului la procuror în vederea începerii urmăririi penale a notarului public V.L. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
În esenţă, recurentul a susţinut că terenul vândut nu a fost folosit de către soţii T.D.Şt. şi T.E., acesta a fost preluat, în fapt, fără nici un titlu, în cooperativa agricolă de producţie din localitate, iar în ce priveşte dobândirea prin uzucapiune, soţii Toma ar fi trebuit să promoveze o acţiune judecătorească.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea lucrărilor cauzei, se reţine că notarul public, în perfectarea şi autentificarea contractului de vânzare-cumpărare din 13 august 2001, a respectat dispoziţiile normative ce reglementează activitatea notarială, soţii vânzători făcând dovada dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren în discuţie.
Totodată, cauza a fost disjunsă în ce priveşte alte fapte, aşa cum s-a arătat.
Ca atare, hotărârea recurată fiind legală şi temeinică recursul declarat de petent va fi respins ca nefondat.
În baza dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen., recurentul petiţionar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul T.F. împotriva sentinţei penale nr. 29 din 13 aprilie 2006 a Curţii de Apel Iaşi.
Obligă recurentul la plata sumei de 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 septembrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 5199/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5212/2006. Penal. Infracţiuni la alte legi... → |
---|