ICCJ. Decizia nr. 5246/2006. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5246/2006
Dosar nr. 8639/1/2006
Şedinţa publică din 13 septembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Petiţionarul C.N. a făcut plângere penală împotriva judecătoarei N.S. de la Judecătoria Braşov pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), susţinând că magistratul nu a ţinut cont de probele existente în dosarul civil nr. 8478/2001 al Judecătoriei Braşov, şi a atribuit fostei sale soţii imobilul în care a locuit în timpul căsătoriei.
Prin rezoluţia din 14 martie 2006 în dosarul nr. 14/P/2006 procurorul N.V. de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistrata N.S. pentru fapta prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
În motivarea rezoluţiei se arată că avându-se în vedere obiectul plângerii, procurorul nu are dreptul de a cenzura soluţia adoptată de judecător în dosarele civile privind partajarea unor bunuri, existând căile legale de atac prevăzute de lege pentru reformarea unei astfel de hotărâri.
Se mai arată că din conţinutul plângerii petiţionarului nu rezultă că judecătorul a comis vreo faptă prevăzută de legea penală nemulţumirile petiţionarului cu privire la modul în care a fost soluţionată acţiunea de partaj în dosarul respectiv neputând constitui proba şi dovada comiterii unei infracţiuni.
Plângerea formulată de petiţionarul C.N. împotriva rezoluţiei din 14 martie 2003 a fost respinsă, ca neîntemeiată, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov prin rezoluţia din 26 martie 2006.
Se motivează că din actele premergătoare efectuate de procuror rezultă că în cauză nu s-a comis nici o faptă penală. După respingerea şi acestei plângeri petiţionarul s-a adresat conform art. 278 C. proc. pen., Curţii de Apel Braşov, motivând că magistratul a săvârşit infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi fals intelectual, fapte prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi 289 C. pen. astfel că greşit s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Prin sentinţa penală nr. 29/ P din 8 mai 2006, Curtea de Apel Braşov a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul C.N., obligându-l la plata cheltuielilor judiciare către stat cu suma de 50 lei.
Se motivează că în dosarul civil instanţele de control judiciar au respins apelul şi recursul petiţionarului împotriva sentinţei pronunţată de magistratul reclamat în mod corect plângerea formulată de petiţionar fiind nefondată.
Referitor la infracţiunea de fals intelectual s-a arătat că nu poate face obiectul verificării rezoluţiei procurorului avându-se în vedere că petiţionarul nu s-a plâns organelor de urmărire penală pentru această infracţiune.
Petentul a declarat recurs împotriva sentinţei sus-menţionate invocând motivul prevăzut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., reiterând susţinerile formulate la prima instanţă.
Recursul declarat este nefondat.
Din verificarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că corect instanţa a considerat ca soluţia pronunţată de magistratul reclamat în cauza civilă este corectă, fiind confirmată în apel şi recurs.
Totodată, nu s-a constatat că magistratul cu bună ştiinţă şi-ar fi încălcat atribuţiile de serviciu cauzând vătămări intereselor petiţionarului iar în ceea ce priveşte infracţiunea de fals intelectual de asemenea corect nu a fost examinată de prima instanţă, din moment ce a fost reclamată pentru prima dată la instanţă fără să fie făcut obiectul plângerii la parchet conform art. 275 – art. 278 C. proc. pen.
Pentru aceste considerente recursul petiţionarului împotriva sentinţei menţionate este nefondat urmând a se respinge, ca atare, conform art. 28515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Recurentul petiţionar va fi obligat conform art. 192 C. proc. pen., la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul C.N. împotriva sentinţei penale nr. 23/F din 8 mai 2006 a Curţii de Apel Braşov.
Obligă recurentul petiţionar să plătească statului suma de 60 lei
cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 septembrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 5221/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5376/2006. Penal → |
---|