ICCJ. Decizia nr. 5319/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5319/2006
Dosar nr. 12910/1/2006
Şedinţa publică din 15 septembrie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 28 august 2006, pronunţată în dosarul nr. 23510/3/2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a dispus printre altele, menţinerea stării de arest a inculpaţilor M.G.M. şi M.G.M. fiind respinse cererile de revocare şi înlocuire a măsurii arestării preventive.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat şi impun în continuare privarea de libertate a inculpaţilor.
Potrivit art. 3002 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b din acelaşi cod.
Prin încheierea atacată, instanţa de apel, constatând că dispoziţiile art. 160b alin. (3) C. proc. pen., sunt aplicabile în cauză, pentru că există motive verosimile de a bănui că inculpaţii au comis infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, a dispus menţinerea arestării preventive.
Potrivit art. 5 pct. 1 din C.A.D.O.L.F. fi lipsită de libertate, inculpaţii au fost iniţial arestaţi în vederea aducerii lor în faţa autorităţilor judiciare competente, existând motive temeinice de a bănui că au comis o infracţiune.
Ulterior, măsura arestării a fost menţinută în baza condamnării de un tribunal competent, în speţă Tribunalul Bucureşti, care i-a condamnat pe cei doi inculpaţi la pedepse privative de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc.
Chiar dacă sentinţa pronunţată nu a rămas definitivă, menţinerea arestării preventive este justificată, inculpaţii fiind trimişi în judecată pentru o infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Constatând că sunt întrunite atât cerinţele art. 3002 şi ale art. 160b alin. (3), precum şi ale art. 5 pct. 1 lit. a) şi c) din C.E.D.O., recursurile declarate vor fi respinse, ca nefondate, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, recurenţii vor fi obligaţi la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii M.G.M. şi M.G.M. împotriva încheierii din 28 august 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 23510/3/2006 (nr. 1640/2006).
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 40 lei, reprezentând onorariile pentru apărătorul desemnat din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 septembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5220/2006. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 5320/2006. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
