ICCJ. Decizia nr. 6204/2006. Penal. Omorul calificat (art. 175 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 124 din 22 iunie 2006 a Tribunalului Călărași a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice faptelor din art. 174 - art. 175 lit. c)) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b)) C. pen., în art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b)) C. pen. și art. 73 lit. b)) C. pen.
în baza art. 174 - art. 175 lit. c)) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b)) C. pen., a fost condamnat inculpatul D.M. la pedeapsa de 20 ani închisoare și 7 ani interzicere drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)) și b) C. pen.
în baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiționată privind restul de 1374 zile din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 460/1994 a Judecătoriei oltenița, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 341 A/1994 a Tribunalului Călărași, rest de pedeapsă ce a fost contopit cu pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)) și b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a)), b), c) și e) C. pen.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 67 C. pen.
în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus prevenția inculpatului de la 20 aprilie 2006 la zi.
S-a luat act că partea vătămată A.D. nu s-a constituit parte civilă.
în baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială în folosul statului a unei bucăți de lemn ce se află depusă la Tribunalul Călărași și înregistrată sub nr. 11/2006.
A fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în fapt, că inculpatul locuia în aceeași curte cu mama sa, victima D.Șt., însă, în corpuri de clădire diferite, ambii fiind cunoscuți ca mari consumatori de alcool.
în seara de 19 aprilie 2006, numita I.F. ce avea relații de concubinaj cu inculpatul a cumpărat 2 litri de țuică cu care s-a deplasat la locuința acestuia, consumând cu inculpatul și victima din băutura cumpărată, în corpul de clădire în care locuia inculpatul.
După trecerea unei perioade de timp și instalarea stării de ebrietate, între inculpat și mama sa a pornit o discuție cu privire la restituirea unui clește, pe care victima nu mai recunoștea că l-a luat anterior de la fiul său. Hotărât să-și recupereze cleștele, inculpatul împreună cu concubina sa au mers în corpul de clădire în care locuia victima, lăsând-o pe aceasta din urmă, singură, în locuința inculpatului.
După circa 15-20 minute, timp în care a căutat cleștele prin locuința mamei sale, fără a-l găsi, inculpatul s-a întors în propria locuință, observând, însă, că din interior ieșea fum, dându-și seama, că pe fondul stării de ebrietate, mama sa a vrut să aprindă focul și a incendiat casa.
Inculpatul a intrat în cameră, observând că mobilierul a luat foc, fără a o găsi și pe mama sa în interior. Acesta a plecat să solicite ajutor vecinilor pentru a stinge focul. în cele din urmă, focul a fost stins de către concubina sa și vecina M.M., iar, după plecarea acesteia din urmă supărat pe mama sa, a mers la locuința acesteia, unde a găsit-o în pat cu martorul D.G., cu care victima trăia de mai mult timp și care o vizita foarte des. înainte de a intra în camera mamei sale, inculpatul a luat o șipcă de lemn de brad, cu profil pătrat, de circa 65 cm lungime. Intrând în camera mamei sale, inculpatul a întrebat-o de ce i-a dat foc casei, victima negând, motiv pentru care a început să o lovească în mod repetat, puternic cu șipca în cap, peste corp și membre.
După agresarea mamei sale, inculpatul a lăsat-o pe aceasta în cameră și a mers în locuința sa unde s-a culcat cu concubina, fără a-i relata cele întâmplate.
A doua zi dimineața, numita I.F. s-a trezit și a plecat să cumpere țuică și țigări, trecând în drum pe la victimă pe care a găsit-o în stare de inconștiență, motiv pentru care a început să țipe, iar inculpatul a venit și a văzut-o pe mama sa fără viață și a aprins o lumânare lângă ușa de acces în casă.
Ulterior, vecinii s-au sesizat de moartea numitei D.Șt., fiind anunțate organele de poliție și anchetă.
împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul D.M., solicitând reducerea pedepsei aplicate, în raport cu atitudinea sinceră și de regret pe care acesta a avut-o, arătând că chiar dacă nu sunt aplicabile dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen., împrejurările că ambele părți erau în stare de ebrietate, că victima dăduse foc casei sunt elemente ce trebuie avute în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei.
Prin decizia penală nr. 645 din 11 septembrie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 7916/2/2006 (nr. vechi 2519/2006) a fost admis apelul declarat de inculpatul D.M., a fost desființată parțial sentința penală nr. 124 din 22 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul Călărași și, rejudecând s-a înlăturat aplicarea art. 61 C. pen.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
S-a dedus prevenția inculpatului de la 20 aprilie 2006 la zi.
S-a menținut starea de arest a inculpatului.
Onorariu avocat oficiu de 100 lei a fost suportat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că pe baza probelor administrate, a situației de fapt și a vinovăției stabilite, instanța de fond a individualizat în mod corespunzător pedeapsa aplicată, având în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv limitele de pedeapsă, gradul de pericol social al faptei, împrejurările comiterii acesteia și datele personale ale inculpatului, care se află în stare de recidivă postexecutorie.
Referitor la acest din urmă aspect s-a constatat că instanța de fond, deși a reținut corect aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a aplicat un tratament penal necorespunzător, revocând liberarea condiționată din pedeapsa anterioară, deși nu sunt aplicabile dispozițiile art. 61 C. pen.
Din acest punct de vedere, apelul inculpatului a fost considerat ca fiind fondat, fiind admis, desființată parțial sentința și pe fond, înlăturată aplicarea dispozițiilor art. 61 alin. (2) C. pen., menținute celelalte dispoziții ale sentinței, dedusă prevenția la zi și menținută starea de arest a inculpatului.
împotriva acestei decizii a declarat, în termenul legal, recurs inculpatul D.M., fără a arăta în scris motivele.
Apărătorul recurentului inculpat, în concluziile orale, în dezbateri a învederat că întemeiază recursul inculpatului pe cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 17 și 14 C. proc. pen., apreciind că faptei comisă de inculpat i s-a dat o greșită încadrare juridică, solicitând schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 174 C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., cu aplicare art. 73 lit. b) C. pen. în cauză, victima era mama inculpatului pe care acesta a lovit-o, fără intenția de a o omorî, ci de a-i aplica o corecție, întrucât a crezut că aceasta i-a dat foc casei sale, aflându-se într-o puternică stare de resuscitare. Față de împrejurările în care s-a săvârșit fapta, de atitudinea sinceră manifestată de inculpat pe tot parcursul procesului i se poate aplica acestuia o pedeapsă sub minimul special, în condițiile art. 76 lit. b) C. pen.
în subsidiar, apărătorul a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicată inculpatului, în sensul reducerii cuantumului acesteia.
Apărătorului recurentului inculpat față de cele arătate a solicitat admiterea recursului declarat de inculpat, casarea deciziei atacate și în rejudecare a se face aplicarea dispozițiilor invocate.
Concluziile procurorului, cuvântul în replică a apărătorului, în duplică a procurorului, precum și poziția recurentului inculpat, din ultimul cuvânt au fost consemnate în detaliu în parte introductivă a prezentei decizii.
Examinând recursul declarat de inculpatul D.M. împotriva deciziei instanței de apel, în raport cu motivele invocate ce se vor analiza prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 3859pct. 17 și 14 C. proc. pen., înalta Curte apreciază recursul inculpatului ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Din analiza coroborată a ansamblului materialului probator administrat rezultă că în mod corect instanța de apel și-a însușit argumentele instanței de fond, iar la rândul ei, în baza propriului examen probator în mod judicios a stabilit vinovăția inculpatului D.M., în săvârșirea infracțiunii pentru care acesta a fost trimis în judecată, în raport cu situația de fapt reținută.
înalta Curte consideră că în cauză s-a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se că fapta inculpatului D.M., care, în seara de 19 aprilie 2006, i-a aplicat, cu intenție, mamei sale D.Șt., în mod repetat, multiple și puternice lovituri cu o șipcă din lemn de brad, cu profil pătrat, de circa 65 cm lungime, peste cap și corp, producându-i leziuni ce au condus la moartea violentă a victimei, ce s-a datorat șocului traumatic și hemoragic, hemoragiei menigee și a hematomului subdural lamelar, urmare a unui politraumatism cranio-cerebro-toracic și al membrelor, întrunește, atât obiectiv, cât și subiectiv conținutul incriminator al infracțiunii de omor calificat prevăzută și pedepsită de art. 174 - art. 175 lit. c) C. pen.
în declarațiile date pe parcursul procesului penală, inculpatul D.M. a relatat în amănunt împrejurările și modalitatea de săvârșire a faptei pe care a recunoscut-o, astfel: "_în seara zilei de 19 aprilie 2006 am cumpărat 2 litri de țuică (țuica a fost cumpărată de F. de la Oltenița) și am început să bem eu, concubina și mama mea, în casa mamei mele. După aceea ne-am mutat în corpul de clădire în care locuiesc. Maică-mea s-a îmbătat destul de rău. La un moment dat, eu am plecat cu F. să căutăm un clește pe care nu-l mai găseam în casa mamei și am căutat cleștele dar nu l-am găsit și ne-am întors după circa 15-20 minute, observând cum ieșea fum din casă (casa mea). Am intrat în cameră și am observat că patul ardea, însă nu am observat-o și pe mama mea acolo. Am ieșit imediat afară pentru a căuta ajutor să sting focul și m-am întors acasă la mine unde am găsit-o pe vecina M.M. care stingea focul împreună cu concubina mea F. După ce am stins focul și fiind foarte supărat pe mama, m-am dus la ea în casă și am intrat în șopron (hol), luând totodată cu mine o bucată de lemn de circa 70-80 cm lungime, cu profil pătrat, din brad.
Am vrut să intru în camera mamei mele, dar avea ușa încuiată. în cele din urmă am intrat în camera mamei mele pe care am găsit-o în pat cu numitul D.G., cu care trăia de mai mult timp.
Am întrebat-o pe mama de ce mi-a dat foc la casă, dar ea a negat, lucru care m-a enervat și m-a făcut să încep să o lovesc cu bățul. I-am aplicat mai multe lovituri puternice de băț peste față, în cap și peste corp (nu pot preciza cu exactitate numărul loviturilor, dar cred că au fost 8-10 lovituri). în timp ce o loveam, mama a ridicat mâinile să se apere și am lovit-o pi peste mâini.
Fiind foarte supărat l-am lovit și pe D.G. de două ori cu bățul în partea de sus a corpului, gonindu-l totodată de la mine. Am mai rămas puțin timp cu mama, reproșându-i că mi-a incendiat casa, după care am plecat în locuința mea și m-am culcat, făcând amor cu concubina mea, fără a-i spune, însă, nimic despre faptul că am bătut-o pe mama.
Dimineața, F. a plecat până la mama mea, întorcându-se și spunându-mi că aceasta nu mai vorbește și nu mai răspunde la întrebări.
M-am ridicat din pat și am mers și eu la mama pe care am găsit-o pe pat, în stare de inconștiență.
Am aprins o lumânare și la scurt timp am constatat că este moartă_".
în declarațiile date în cursul urmăririi penale, martorul D.G. a arătat că: "_ în seara de 19 aprilie 2006, fără să pot preciza ora exactă, am mers la locuința numitei D.Șt., după ce am consumat băuturi alcoolice la o persoană și am stat de vorbă cu aceasta, în casă, mai mult timp.
Precizez faptul că atât D.Șt., cât și D.M. și concubina acestuia, I.F. sunt persoane cunoscute în localitate ca având viciul alcoolului, fiind văzute deseori în stare avansată de ebrietate.
La un moment dat, în holul casei a intrat D.M., foarte supărat, având în mână o șipcă de gard, profil pătrat, din brad. Acesta a început să o înjure pe mama sa, reproșându-i faptul că i-a dat foc casei.
Nu știu ce i-a răspuns aceasta, dar îmi amintesc că fiul ei, M. a tăbărât pe aceasta, lovind-o de mai multe ori cu bățul în cap, peste față și peste corp.
Nu pot preciza cu exactitate numărul loviturilor aplicate, dar au fost destul de multe.
Deși nu am făcut nimic care să-l supere, D.M. m-a lovit și pe mine cu șipca respectivă, însă nu foarte tare, de două ori, fără să-mi creeze leziuni.
Eu am ieșit imediat din casă, plecând către locuința mea, lăsându-i pe cei doi în casă.
Nu îmi amintesc foarte exact, însă Șt. parcă a căzut pe podea, în urma loviturilor primite de la fiul său D.M.
în dimineața zilei următoare, în jurul orelor 8,00, am fost anunțat de vecinul meu G. al lui C. cu privire la faptul că numita D.Șt. este moartă acasă.
Am mers acasă la D.Șt. și am constatat că într-adevăr aceasta este moartă, întinsă pe pat și având lovituri la nivelul feței.
Nu doresc să fiu examinat medico-legal și nu doresc să formulez plângere prealabilă împotriva lui D.M. pentru săvârșire infracțiunii de lovire sau alte violențe".
în declarațiile date în cursul urmăririi penale, martora I.F. a descris împrejurările la care a participat în sensul că "_Ieri, 19 aprilie 2006 am primit banii de la ajutorul social și, după ce am cumpărat 2 l de țuică și mai multe produse alimentare, am plecat în comuna Radovanu pentru a face sărbătorile pascale împreună cu concubinul meu D.M. De cum am ajuns, am pus masa la casa mamei concubinului meu și am mâncat împreună cu aceasta și cu M., concubinul meu. în acest timp am servit și din țuica cumpărată de mine. în jurul orelor 18,30 - 19,00, am plecat împreună cu M. la casa noastră situată în aceeași curte cu a mamei sale, înspre est la circa 100 m distanță. După circa 30 minute a venit la noi și D.Șt. care se afla în stare avansată de ebrietate și i-a cerut lui M. un bec, așezându-se pe prag. Până să îi aducă M. becul, aceasta a urinat pe ea. La cererea lui M. am mers împreună cu acesta acasă la mama sa pentru a lua un clește, lăsând-o pe aceasta în casa noastră, deoarece afirmase că este beată și dorește să doarmă în casa noastră.
Am întârziat acasă la D.Șt., circa 45 minute, timp în car am căutat cleștele pe care însă nu l-am găsit. Apropiindu-ne de casa lui M., am văzut că, în camera noastră de locuit, se produsese un incendiu.
La strigătele mele de ajutor a venit și vecina noastră M.M., care a scos apă și ne-a ajutat să stingem incendiul.
După aceasta am văzut-o pe mama concubinului meu pe privalul din apropierea casei și am certat-o, reproșându-i că a dat foc casei noastre. Aceasta a negat și împleticindu-se, fiind în stare avansată de ebrietate, a plecat către casa sa.
După aproximativ 30 minute, tot în acea direcția a plecat și D.M., care era supărat de faptul că mama sa îi incendiase casa. Acesta a revenit după circa 20 minute și ne-am culcat fără ca să-mi spună ce a făcut la mama sa.
în dimineața zilei următoare, respectiv 20 aprilie 2006, în jurul orelor 8,00-8,30, am plecat la consignația să efectuez cumpărături. Am intrat și în casa "soacrei" mele și am găsit-o pe aceasta culcată în pat, în camera sa, în stare de inconștiență și prezentând mai multe leziuni la nivelul feței.
Am alergat după ajutor și a venit și M., care a aprins o lumânare în fața ușii de acces în casă_.".
în declarațiile date pe parcursul urmăririi penale, martora M.M. a menționat că "_ în ziua de 19 aprilie 2006 am făcut treabă prin curte. în jurul orelor 20,00, în timp ce eram în spatele curții am văzut fum care ieșea pe geamuri și pe sub acoperiș la casa lui D.M., casă aflată la circa 150 m-200 m față de spatele curții mele. L-am văzut pe D.M. că era în fața ușii casei sale și striga "am luat foc", mi-am dat seama că arde casa, am luat o găleată și am plecat să ajut. în timp ce eu mergeam pe cărare l-am văzut pe D.M. că fugea pe cealaltă cărare aflată peste curtea mea ca să anunțe vecinii că a luat foc. Am ajuns în curte la D.M. unde am găsit-o pe F. și i-am spus să scoată apă din fântână, eu intrând în casă. Am văzut că în camera din dreapta ardea patul, televizorul, aparatul de radio și am aruncat apă adusă de F. Cred că am aruncat cam 15 găleți de apă, timp de circa cinci minute. Când am terminat de stins focul, a venit și D.M ._. Pe acea cărare an văzut-o pe D.Șt., venind dinspre curtea lui D.M., ieșind pe poartă și venind spre cărarea mea. Am văzut-o că era foarte beată și mergea în patru labe. Am vorbit cu ea ca să nu se ducă acasă pentru că era probabil să se ducă M. să o bată. D.Șt. mi-a zis că se duce acasă că nu are nimic dacă o bate fii-su. M-am uitat după ea și am văzut că pe o distanță de circa 50-60 m a căzut de trei ori cu capul în față de pământ. Nu știu ce s-a mai întâmplat. De dimineață, pe la orele 8,00, am văzut-o pe F. că țipa la ei în curte la D.Șt., și am aflat că a murit."
în raportul medico-legal de necropsie aflat la dosarul de urmărire penală au fost consemnate la "punctul III. Examen extern al cadavrului, lit. c) leziunile traumatice: temporal stâng - excoriație de 4/4 cm; dosarul nasului - excoriație de 2/1 cm; frontal stâng - excoriație de 1/1 cm.; obraz drept - excoriație de 4/4 cm, mentonier drept - echimoză violacee de 2/2 cm; umăr drept - echimoză violacee de 6/4 cm; braț drept - fața laterală - echimoză violacee de 5/4 cm; antebraț drept - plagă de 2/2 cm, cu marginile neregulate și infiltrate cu sânge; fractură cubitus drept 1/3 inferior; fesier drept - echimoză violacee de 16/14 cm, coapsa dreaptă 1/3 medie - echimoză violacee de 12/10 cm; gamba dreaptă, față anterioară 1/3 medie - 3 plăgi de 2/0,5 cm; 2/0,5 cm. și 1/0,5 cm; gamba stângă, fața anterioară 1/3 medie - excoriație de 2/0,5 cm; la punctul V "Diagnostic macroscopic: echimoze, excoriații, hematoame, plăgi; fractură cubitus; fracturi costale; infiltrat sanguin pericranian; hemoragie menigee; ateromatoză sistemică; miocardofibroză; leziuni distrofice hepatice; stază viscerală.
în același raport medico-legal se concluzionează că "1. Moartea numitei D.Șt. a fost violentă. 2. Ea s-a datorat șocului traumatic și hemoragic, hemoragiei menigee și a hematomului subdural lamelar, urmare a unui politraumatism cranio-cerebro-toracic și al membrelor. 3. Leziunile de violență s-au produs prin loviri repetate cu corp dur, posibil șipca din lemn - corp delict - prezentat de organele de anchetă. 4. Moartea poate data din 20 aprilie 2006. 5. Sângele recoltat de la cadavrul D.Șt. nu conține alcool și aparține gr. sanguine A II.
Prin coroborarea mijloacelor de probă administrate, respectiv a procesului-verbal de cercetare la fața locului cu declarațiile inculpatului D.M., cu declarațiile martorilor D.G., I.F., M.M., cu raportul medico-legal de necropsie, cu planșele foto ale amplasării locuinței victimei, cât și din interiorul acesteia; planșele foto de la necropsia cadavrului victimei pe care se pot observa echimozele, excoriațiile, hemoragia menigee, infiltratul sanguin, raportul de expertiză traseologică și planșele foto, alte înscrisuri, a fost dovedită vinovăția inculpatului D.M. sub forma intenției indirecte, în săvârșirea infracțiunii de omor calificat, acesta având reprezentarea urmărilor faptei comise și deși nu a urmărit producerea rezultatului letal al victimei, a acceptat posibilitatea producerii acestuia.
Așadar, modalitatea concretă de săvârșire a faptei de către inculpatul D.M., prin folosirea unei șipci din lemn de brad, cu profil pătrat în lungime de circa 65 cm., obiect vulnerant, care, de regulă nu este apt de a produce moartea, dar care prin folosirea sa cu intensitate, prin aplicarea repetată de lovituri puternice asupra victimei, D.Șt., pe toată suprafața corpului, inclusiv în zona capului, lovituri care i-au produs acesteia multiple leziuni, excoriații, echimoze, fracturi, infiltrat sanguin, hemoragie menigee, contribuind la moartea violentă a acesteia datorată șocului traumatic și hemoragic, hemoragiei menigee și a hematomului subdural lamelar, urmare a unui politraumatism cranio-cerebro-toracic și al membrelor, se circumscrie conținutului constitutiv al infracțiunii de omor calificat și nu celui de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, deoarece rezultatul letal a survenit ca urmare a atitudinii subiective a inculpatului, materializată sub forma intenției indirecte și nu praeterintenției.
Astfel, înalta Curte consideră că nu poate fi reținută solicitarea schimbării încadrării juridice a faptei comise de inculpat din art. 174 - art. 175 lit. c) C. pen., în art. 183 din același cod, nefiind incident cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 17 C. proc. pen.
De asemenea, nu poate fi avută în vedere nici aplicarea dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen., referitoare la circumstanța atenuantă legală a provocării, deoarece nu s-a dovedit din materialul probator administrat că inculpatul ar fi avut convingerea că mama sa a acționat deliberat în incendierea casei, împrejurare care ar fi fost de natură să producă o tulburare inculpatului, așa încât o ripostă a acestuia în acea situație ar fi putut atrage examinarea condițiilor specifice provocării.
Or, în cauză, așa cum a rezultat din declarațiile martorilor I.F. și M.M., împrejurările concrete, atât anterioare, cât și ulterioare declanșării incendiului nu au fost de natură a evidenția o contribuție efectivă intenționată din partea victimei D.Șt., ci dimpotrivă a uneia accidentale, datorată stării de ebrietate în care se afla, stare constatată și de inculpat, deoarece au consumat împreună băuturi alcoolice, iar victima a negat, de altfel, orice intervenție.
Totodată, comportamentul victimei ulterior producerii incendiului, respectiv rămânerea în imediata apropiere a locuinței inculpatului, atitudinea sa pasivă nu justifica o acțiune deliberată din partea acesteia.
înalta Curte apreciază că sub aspectul individualizării pedepsei aplicată inculpatului D.M. a fost făcută o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ținându-se cont de gradul de pericol social concret foarte ridicat al faptei comise de acesta prin care s-a adus atingere unei valori sociale fundamentale, respectiv vieții omului, de calitatea victimei, aceasta fiind mama sa, de celelalte circumstanțe reale deja arătate, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, care chiar dacă a recunoscut săvârșirea faptei, acesta este recidivist, anterior fiind condamnat pentru infracțiuni de furt, violare de domiciliu, viol, așa cum rezultă din fișa de cazier, dovedind perseverență infracțională, nu are ocupație.
Pedeapsa aplicată inculpatului al cărei cuantum a fost orientat peste medie, cu executare în regim de detenție a fost considerată just ca fiind singura în măsură să asigure realizarea scopurilor pedepsei, de exemplaritate, dar și cel educativ, dând posibilitatea îndreptării atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.
Astfel, nici solicitarea apărării referitoare la reducerea pedepsei aplicată inculpatului, nu poate fi reținută, deoarece în cauză au fost evaluate în mod plural criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor, avându-se în vedere atât gravitatea faptei comise, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, nefiind incident cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 C. proc. pen.
înalta Curte consideră că decizia pronunțată de instanța de apel este legală și temeinică sub toate aspectele.
De asemenea, verificând hotărârea atacată, nu s-a constatat existența vreunui caz de casare ce s-ar fi putut invoca din oficiu, potrivit art. 3859alin. (3) C. proc. pen.
Față de aceste considerente, înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat D.M. împotriva deciziei penale nr. 645 din 11 septembrie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală.
Se va deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reținerii și arestării preventive de la 20 aprilie 2006 la 26 octombrie 2006.
în conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma de 100 lei a reprezentat onorariul apărătorului desemnat din oficiu, ce a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6212/2006. Penal. Calomnia (art. 206 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 29/2006. Penal → |
|---|
