ICCJ. Decizia nr. 6592/2006. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6592/2006
Dosar nr. 944/32/2006
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Curtea de Apel Bacău, prin sentinţa penală nr. 38 din 14 septembrie 2006 pronunţată în dosarul nr. 944/32/2006, în baza art. 278 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarii S.M., S.A., împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău la 30 iunie 2006, în dosarul nr. 86/P/2006.
În motivarea rezoluţiei s-a arătat că petiţionarul S.M., în calitate de reprezentant legal al fiicei sale minore S.A., a formulat plângere împotriva ofiţerilor de poliţie R.M., S.M.C., G.E.C. şi A.F. toţi din cadrul Poliţiei municipiului Bacău, reclamând săvârşirea de către aceştia, a infracţiunilor de purtare abuzivă şi cercetare abuzivă, prevăzută de art. 250 şi 266 C. pen.
În esenţă, s-a susţinut de petiţionar, că ofiţerii de poliţie nominalizaţi în plângere, având de soluţionat un dosar penal, al cărui obiect îl reprezenta infracţiunea de furt din apartament, reclamată de F.C. şi suspectând-o pe minoră de implicare, au adus-o la sediul poliţiei, supunând-o unor violenţe psihice şi fizice, încălcându-i drepturile procesuale.
Din cercetările efectuate de organul de urmărire penală, s-a reţinut că, minora a purtat o primă discuţie cu ofiţerii de poliţie G.E. şi S.C. în biroul directorului adjunct G.R. la sediul liceului şi invitată la poliţie, pentru audiere, aceasta i-a însoţit, fără a fi constrânsă, după ce anterior îşi sunase părinţii, apel nerecepţionat.
După o şedere de circa 2 ore la poliţie, aici a sosit petiţionarul şi un apărător, respectiv avocatul N.M., urmare legăturii telefonice luate cu aceştia, şi în prezenţa cărora minora a refuzat să dea vreo declaraţie privind furtul din locuinţa familiei F.
Reţinând că din probatoriul administrat, nu s-a făcut dovada că minora ar fi fost supusă unor acţiuni ce caracterizează latura obiectivă a infracţiunilor de purtare abuzivă, arestare nelegală şi cercetare abuzivă, prevăzute de art. 250 şi 266 C. pen., instanţa a respins plângerea petiţionarilor, ca nefondată, menţinând rezoluţia.
În termen legal, petiţionarul S.M., reprezentantul legal al minorei S.A., a declarat recurs, susţinând că cercetările sunt incomplete, infracţiunile reclamate în plângere, fiind de natură să aducă atingeri grave demnităţii sale şi fiicei minore.
Verificând sentinţa penală atacată sub toate aspectele de drept şi de fapt, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, constată nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Începerea urmăririi penale presupune existenţa a două condiţii:
- un minim de date care permit organului de urmărire penală, să considere că s-a săvârşit în mod cert o infracţiune;
- inexistenţa cazurilor de împiedicare a punerii în aplicare a acţiunii penale prevăzută de art. 10 C. proc. pen., cu excepţia cazului prevăzut de lit. b1).
Dacă oricare din cele două condiţii nu este îndeplinită, atunci funcţionează instituţia neînceperii urmăririi penale.
În cauza dedusă judecăţii, instanţa de fond, făcând o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 278 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins plângerea petiţionarului, menţinând rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale, câtă vreme din actele premergătoare nu rezultă date care să confirme existenţa infracţiunilor de purtare abuzivă, arestare nelegală şi cercetare abuzivă.
Pentru considerentele arătate, recursul petiţionarului va fi respins, conform art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiţionar, va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiţionar S.M., în calitate de reprezentant al minorei S.A., împotriva sentinţei penale nr. 38 din 14 septembrie 2006 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 noiembrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 6589/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6614/2006. Penal → |
---|