ICCJ. Decizia nr. 6665/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6665/2006
Dosar nr. 13570/3/2006
Şedinţa publică din 14 noiembrie 2006
Deliberând asupra recursului penal de faţă, constată următoarele: Prin sentinţa penală nr. 519 din 2 mai 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de condamnatul B.V.E., apreciindu-se că nu s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei şi nici vreunul din martori nu a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul, solicitând să fie trimisă cauza spre rejudecare.
Apelul nu este fondat.
Prin cererea înregistrată la 13 aprilie 2006, petentul-condamnat B.V.E. a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 1401 din 28 octombrie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, susţinând că în mod greşit a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri în realitate el fiind doar consumator solicitând reaudierea martorilor din acte întrucât aceştia au dat declaraţii mincinoase.
Cererea este nefondată.
În cauză nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 394 lit. a) şi b) C. proc. pen., având în vedere că petentul nu a putut demonstra că s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei şi nici că vreunul din martori ar fi săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 422 din 30 mai 2003, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondat, apelul formulat de condamnatul B.V.E. împotriva sentinţei penale nr. 519/2006 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală.
Apelantul condamnat a fost obligat să plătească 80 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a formulat recurs condamnatul B.V.E.
Prin motivele de recurs, susţinute oral, condamnatul a criticat hotărârile pronunţate în cauză sub aspectul greşitei respingeri a cererii de revizuire a sentinţei penale nr. 1401 din 28 octombrie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, arătând că, în mod greşit, a fost condamnat pentru infracţiunea de trafic de droguri, în realitate el fiind consumator, sens în care se impunea reaudierea martorilor din acte.
Recursul va fi examinat prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., referitor la greşita aplicare a legii.
Revizuirea, cale extraordinară de atac, este mijlocul procesual prin care sunt atacate hotărâri definitive care conţin grave erori de fapt.
Datorită faptului că revizuirea este o cale extraordinară de atac legiuitorul a prevăzut, expres şi limitativ, în art. 394 C. proc. pen. cazurile în care se poate declanşa acest remediu procesual.
Astfel, revizuirea unei hotărâri poate fi cerută când: s-au descoperit fapte sau împrejurări, care nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei; un martor, un expert sau un interpret a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere; un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals; un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere; când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia.
Condamnatul şi-a întemeiat cererea de revizuire pe dispoziţiile art. 394 lit. a) C. proc. pen., situaţie în care revizuirea are menirea de a anula o hotărâre definitivă care conţine erori de fapt, erori puse în lumină ca urmare a descoperirii unor fapte sau împrejurări necunoscute instanţei.
În fapt, susţinerile petentului sunt solicitări de reapreciere a probatoriului administrat în cauză cu consecinţa schimbării încadrării juridice dată faptei pentru care a fost condamnat.
Însă, nu este admisibil ca prin intermediul căii de atac extraordinare a revizuirii să se reevalueze ansamblul probator administrat în cauză sau să se prelungească administrarea probatoriului în vederea schimbării încadrării juridice a faptei.
În consecinţă, având în vedere că în mod corect, instanţa de fond şi cea de apel au constatat că motivele invocate de condamnat nu se încadrează în cazurile de revizuire prevăzute de lege, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul formulat de acesta.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul B.V.E. împotriva deciziei penale nr. 422 din 30 mai 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 140 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6614/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6677/2006. Penal → |
|---|
