ICCJ. Decizia nr. 6751/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6751/2006
Dosar nr. 15049/1/2006
Şedinţa publică din 16 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 1 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 8541/54/2006 (nr. vechi 1062/P/ 2006) s-a menţinut starea de arest a inculpatului D.T.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri faţă de inculpat subzistă în continuare, impunând privarea de libertate a acestuia.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul D.T., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând punerea în libertate.
Înalta Curte, examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, potrivit art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare.
Potrivit art. 160b alin. (1) C. proc. pen., instanţa de judecată, în exercitarea atribuţiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea şi temeinicia arestării preventive.
Totodată, conform art. 160b alin. (3) C. proc. pen., când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că recurentul inculpat a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, fiind condamnat prin sentinţa penală nr. 247 din 22 mai 2006 a Tribunalului Mehedinţi, la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 20, raportat la art. 174 şi 175 lit. i) C. pen., iar probele administrate în cauză conturează participaţia inculpatului la săvârşirea acestei fapte.
Împotriva inculpatului a fost luată măsura arestării preventive la data de 5 noiembrie 2005, fiind incident cazul de arestare prevăzut de art. 148 lit. h) C. proc. pen., care în prezent îşi are corespondent în art. 148 lit. f) C. proc. pen. şi care subzistă în continuare, întrucât în sarcina recurentului s-a reţinut comiterea unei infracţiuni pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de teamă şi insecuritate în cadrul comunităţii, datorită gravităţii faptei deduse judecăţii.
În consecinţă, recursul declarat de inculpatul D.T. nefiind fondat, urmează ca, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respins.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.T. împotriva încheierii din 1 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 8541/54/2006 (nr. vechi 1062/P/2006).
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6610/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 6754/2006. Penal → |
|---|
