ICCJ. Decizia nr. 7247/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 7247/2006
Dosar nr. 15964/1/2006
Şedinţa publică din 12 decembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 27 noiembrie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a luat în discuţie legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de inculpatul N.F. trimis în judecată pentru săvârşirea a două infracţiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi 34 lit. a) C. pen.
Prin încheierea de la aceeaşi dată, pronunţată în dosarul nr. 6060/3/2006, numita curte de apel a menţinut starea de arest a inculpatului N.F. cu motivarea că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, impunându-se în continuare, menţinerea stării de arest, care este justificată de gravitatea faptelor săvârşite.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul N.F. prin care a solicitat a se dispune revocarea măsurii arestării preventive şi judecarea sa în stare de libertate, întrucât temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri au dispărut.
Recursul declarat de inculpatul N.F. este nefondat.
Din actele şi lucrările de la dosar rezultă că inculpatul N.F. a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru săvârşirea a două infracţiuni de tâlhărie.
Arestarea sa preventivă s-a dispus în baza mandatului de arestare preventivă nr. 13 din 11 ianuarie 2006, având drept temei juridic prevederile art. 1491 alin. (9) C. proc. pen., art. 1491 alin. (10) şi art. 11 C. pen., cu referire la art. 143 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 148 lit. c) şi h) C. proc. pen.
După trimiterea în judecată, împotriva inculpatului a fost pronunţată sentinţa penală nr. 1193 din 27 octombrie 2006, prin care a fost condamnat, pentru săvârşirea a două infracţiuni de tâlhărie, la o pedeapsă privativă de libertate, rezultantă, de 3 ani şi 6 luni, cauza aflându-se în prezent la instanţa de apel pentru judecata apelului declarat de acesta.
Având în vedere cele mai sus arătate, se constată că în mod temeinic instanţa de apel a menţinut starea de arest a inculpatului întrucât în cauză nu numai că nu au dispărut temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive, ci, mai mult, împotriva sa s-a pronunţat şi o hotărâre de condamnare, care, chiar dacă nu este definitivă, este în măsură să ducă la concluzia că acesta este autorul faptelor reţinute în sarcina sa, făcându-se vinovat de comiterea lor, pentru care urmează să răspundă.
În consecinţă, încheierea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care s-a menţinut starea de arest a inculpatului N.F. fiind legală şi temeinică, urmează a se constata că recursul declarat de acesta este nefondat şi a fi respins, ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Aflat în culpă procesuală inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, ocazionată de judecata prezentului recurs, astfel cum se va dispune prin dispozitivul deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.F. împotriva încheierii din 27 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, pronunţată în dosarul nr. 6060/3/2006.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 120 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 7218/2006. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 7250/2006. Penal → |
---|