ICCJ. Decizia nr. 7311/2006. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 7311/2006
Dosar nr.1999/57/2006
Şedinţa publică din 15 decembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentinţa penală nr. 106 din 4 octombrie 2006, Curtea de Apel Alba lulia a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul P.C. împotriva rezoluţiei din 8 iunie 2006 dată de procuror în dosarul nr. 188/P/2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia, privind pe M.O., judecător la Judecătoria Sibiu.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că la 7 iunie 2006, petentul P.C., avocat în cadrul Baroului Sibiu a făcut plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia împotriva judecătoarei O.M. de la Judecătoria Sibiu pentru comportare abuzivă, constatând în aceea că, la data de 3 aprilie 2006, prezidând şedinţa de judecată 1-a sancţionat cu 3 milioane lei vechi amendă judiciară pentru faptul de a nu fi blocat telefonul său mobil care a sunat în cursul şedinţei de judecată. S-a mai reţinut că prin rezoluţia nr. l88/P/2006, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de O.M. pentru infracţiunile prevăzute de art. 246, 249 şi 289 C. pen., iar prin rezoluţia nr. 573/II/2/2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia s-a respins plângerea lui P.C. împotriva rezoluţiei nr. 188/P/2006.
În fapt, Curtea de Apel Alba Iulia reţine că prin cererea de reexaminare înregistrată la Judecătoria Sibiu la 17 aprilie 2006, petentul a solicitat anularea amenzii aplicate de judecătoarea O.M. la 3 aprilie 2006, recunoscând totuşi că a vorbit cu clientul său în cursul desfăşurării şedinţei, precum şi faptul că telefonul său mobil a sunat în cursul dezbaterii unei cauze.
Urmare a cererii de reexaminare, printr-o încheiere din 11 mai 2006, pronunţată în camera de consiliu s-a dispus în baza art. 281 alin. (2) C. proc. civ., îndreptarea erorilor materiale din dispozitivul încheierii de şedinţă din 3 aprilie 2006 sub aspectul temeiului juridic al sancţiunii aplicate, art. 1082 C. proc. civ., în loc de art. 1081 C. proc. civ., şi a cuantumului amenzii 300.000 lei vechi în loc de 300 lei.
Printr-o altă încheiere din 26 aprilie 2006, aceeaşi judecătoare O.M. a respins cererea de reexaminare formulată de petent împotriva încheierii din 3 aprilie 2006.
Curtea de Apel Alba Iulia a motivat că plângerea petentului împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. l88/P/2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, formulată în temeiul art. 2781 C. proc. pen., este nefondată, întrucât în mod legal s-a apreciat de procuror că faptele judecătoarei nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 246, 249 şi 289 C. pen.
În acest sens s-a arătat că încheierile de îndreptarea erorilor materiale şi de respingere a cererii de reexaminare au fost legale şi că Judecătoria Sibiu a formulat către Administraţia financiară a municipiului Sibiu, la data de 30 mai 2006, solicitarea de a restitui primul titlu executor, urmând a fi emis un nou titlu pentru suma
de 300.000 lei vechi, reprezentând amendă judiciară în loc de 3.000.000 lei.
Împotriva sentinţei nr. 106/2006, Curtea de Apel Alba Iulia a formulat recurs petentul P.C. care critică hotărârea ca fiind nelegală şi netemeinică, întrucât judecătoarea a comis abuzuri împotriva lui prin sancţionarea cu amendă în sumă de 3.000.000 lei vechi, prin soluţionarea cererii de reexaminare a încheierii prin care a fost amendat cu încălcarea regulilor de incompatibilitate de la art. 24 şi 27 pct. 7 C. proc. civ.
Recursul nu este fondat.
Rezoluţia nr. 188/P/2006 din 8 iunie 2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a reţinut o situaţie de fapt cu privire la împrejurările care au generat sancţiunea petentului cu amendă judiciară pe care nici petentul nu o contestă. Respectiv, acesta a discutat cu clientul său în cursul dezbaterii unei cauze în şedinţa de judecată şi pe de altă parte, nu a luat măsuri ca telefonul său mobil să nu deranjeze şedinţa de judecată.
Petentul, avocat în Baroul Sibiu a fost sancţionat cu amendă de 30 RON, pentru abaterea prevăzută de art. 1082 alin. (I) C. proc. civ., în mod eronat în încheierea din 3 aprilie 2006 s-a trecut în dispozitiv 300 lei, cuantumul amenzii când în realitate, aşa cum rezultă din caietul grefierului, sancţiunea aplicată petentului a fost de 30 lei. De altfel, pentru abaterea reţinută, respectiv art. 1802 C. proc. civ., amenda nu depăşeşte suma de 200 lei.
Prin urmare, încheierea nr. 1292 din 11 mai 2006, prin care s-a îndreptat eroarea materială din încheierea nr. 1292 din 3 aprilie 2006, prin corectarea cifrei de 300 lei (3.000.000 lei vechi) în cifra de 30 lei (300.000 lei vechi) este de natură să repare eroarea strecurată în defavoarea petentului. Astfel, demersul juridic al judecătoarei O.M. relevă buna-credinţă a acesteia şi nu reaua-credinţă care este caracteristică atitudinii subiective în cazul infracţiunilor de abuz şi fals intelectual.
Cât priveşte motivarea din recursul petentului, potrivit căreia atitudinea abuzivă a judecătoarei ar rezulta din împrejurarea că tot ea a judecat cererea de reexaminare a încheierii prin care a fost amendat prin aceasta încălcându-se prevederile art. 24 alin. (l) şi art. 27 pct. 7 C. proc. civ., aceasta este nefondată.
Reexaminarea prevăzută de art. 1085 pct. 7 C. proc. civ., este o cale de retractare a încheierii şi nu o cale de reformare cum sunt
apelul şi recursul la care referă dispoziţiile art. 24 alin. (l) C. proc. civ., invocate de petent, astfel că, judecătoarea nu era incompatibilă să reexamineze încheierea atacată. Pe de altă parte, din dosarul cauzei nu rezultă că înainte de reexaminare, judecătoarea intimată şi-ar fi spus părerea cu privire la soluţia ce urma a fi adoptată cu privire la sancţiunea aplicată şi astfel, ar fi încălcat prevederile art. 27 pct. 7 C. proc. civ. şi prin urmare, nici acest motiv de incompatibilitate nu a existat, împrejurare care confirmă o atitudine lipsită de conotaţii abuzive.
Aşa fiind, hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, astfel că, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul petentului va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul P.C. împotriva sentinţei penale nr. 106 din 24 octombrie 2006 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Obligă recurentul petiţionar să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 decembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7301/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 7316/2006. Penal → |
|---|
