ICCJ. Decizia nr. 835/2006. Penal. Contestaţie la executare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.835/2006
Dosar nr. 23397/1/2005
(nr. vechi 7323/2005)
Şedinţa publică din 8 februarie 2006
Asupra contestaţiei la executare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, prin sentinţa nr. 544 din 22 aprilie 2004, condamnă pe inculpatul P.F., la 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C. pen., cu aplicarea art. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi a art. 71 C. pen.
Instanţa îl menţine pe inculpat în stare de arest, iar din durata pedepsei îi deduce detenţia preventivă de la 19 octombrie 2002 până la zi.
Îl obligă la 150.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
În fine, instanţa dispune să se restituie inculpatului suma de 50.000.000 lei, cauţiune.
Instanţa motivează în esenţă, că, inculpatul, expert în cadrul S.G.G., a pretins suma de 1.000.000 dolari S.U.A., din care a primit 200.000 dolari S.U.A. de la numitul P.I., preşedintele C.A.B.I.R., prin intermediul numitei B.G., afirmând că va mitui magistraţi de la Tribunalul Bucureşti, pentru a soluţiona „favorabil" cauza privind falimentul şi procedura lichidării judiciare a sus-menţionatei bănci.
Parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă şi inculpatul declară apel.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 523/ A din 14 iunie 2004, respinge, ca nefondate, apelurile, menţine pe inculpat în stare de arest, îi deduce în continuare detenţia preventivă şi îl obligă la 2.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă şi inculpatul declară recurs.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin Decizia nr. 5062 din 7 octombrie 2004, admite recursul parchetului şi casează în parte hotărârile atacate, în sensul că majorează de la 4 la 6 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului, pe care îl menţine în stare de arest.
Prin aceeaşi decizie, instanţa supremă respinge ca nefondat, recursul inculpatului, pe care îl obligă la 1.200.000 lei cheltuieli judiciare statului.
În baza art. 461 C. proc. pen., condamnatul contestă executarea deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, motivând că se numeşte P. şi nu P., cum se scrie în dispozitiv, şi că judecătorii care i-au respins recursul nu apar cu aceste nume în decretul de numire în funcţie.
Contestaţia este nefondată.
Potrivit art. 461 C. proc. pen., contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării.
Motivele invocate de contestator nu se încadrează în cazurile prevăzute de art. 461 C. proc. pen.
În cauză, identitatea inculpatului este stabilită fără dubiu, cu toate datele sale de stare civilă, astfel că nu se poate susţine că executarea priveşte altă persoană.
De asemenea, judecătorii care au pronunţat Decizia contestată sunt numiţi în funcţie prin decretul preşedintelui României, iar compunerea completului de judecată s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor în vigoare.
Referitor la susţinerea că procurorul P.N.A. nu trebuie să participe la soluţionarea contestaţiei, trebuie observat că în speţă, fiind vorba de o cauză corupţie ce cade sub incidenţa art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, modificată prin Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003, în complet specializat participă un procuror D.N.A., iar în compunerea completului ce rezolvă contestaţia la executare, de asemenea, trebuie să participe un reprezentant al D.N.A.
Aşa fiind, în baza art. 460 şi a art. 462 C. proc. pen., contestaţia la executare va fi respinsă, iar contestatorul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul-condamnat P.F. împotriva deciziei penale nr. 793/ A din 17 octombrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă contestatorul-condamnat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 820/2006. Penal. Contestaţie la executare.... | ICCJ. Decizia nr. 857/2006. Penal → |
|---|
