ICCJ. Decizia nr. 1636/2007. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1636/2007
Dosar nr. 362/2/2007
Şedinţa publică din 26 martie 2007
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Pe data de 16 ianuarie 2007, petiţionarul m.C.V., în calitate de persoană vătămată a adresat Curţii de Apel Bucureşti o plângere penală, solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen., faţă de magistraţii U.M., C.C.C., N.M., judecători la Tribunalul Bucureşti şi T.N., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
În susţinerea plângerii, petiţionarul a învederat faptul că în mod abuziv, completul de judecată format din judecătorii sus-arătaţi, şi cu participarea procurorului, i-a respins, prin încheierea din 21 decembrie 2006, pronunţată în dosarul nr. 500/94/2006 al Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, cererea de recuzare a judecătorului Lalea Viorica, fiindu-i vătămate interesele legale.
Prin sentinţa penală nr. 17 din 30 ianuarie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 362/2/2007, s-a dispus în temeiul art. 222 alin. ultim C. proc. pen., trimiterea cauzei Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, organul de urmărire penală competent să efectueze cercetări faţă de cei patru magistraţi, sub aspectul infracţiunilor reclamate de petiţionar.
Împotriva sentinţei penale sus-arătate a declarat recurs petiţionarul, susţinând că în mod greşit instanţa de fond a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât şi din oficiu cauza potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., infracţiunile săvârşite de judecătorii de la tribunale şi procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe, se judecă în primă instanţă de către curţile de apel.
De asemenea, conform art. 209 alin. (3) C. proc. pen., în cazul infracţiunilor prevăzute în art. 282 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu de către procuror.
Aşa fiind, organul de urmărire penală competent să efectueze cercetări faţă de magistraţii reclamaţi de petiţionarul M.C.V. pentru infracţiunile prevăzute de art. 246 şi art. 264 C. pen., este Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
În condiţiile în care petiţionarul a adresat plângerea Curţii de Apel Bucureşti, iar potrivit art. 222 alin. ultim C. proc. pen., plângerea greşit îndreptată se trimite organului competent, în mod just instanţa de fond a trimis cauza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Având în vedere cele care preced, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul M.C.V.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiţionar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul M.C.V. împotriva sentinţei penale nr. 17 din 30 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 martie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 1463/2007. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1655/2007. Penal. Plângere împotriva... → |
---|