ICCJ. Decizia nr. 1667/2007. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1667/2007

Dosar nr. 2899/1/2007

Şedinţa publică din 27 martie 2007

Asupra recursurilor de faţă:

În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 martie 2007, pronunţată în dosarul nr. 363/57/2007, Curtea de Apel Alba – Iulia a menţinut măsura arestării preventive a inculpaţilor Ţ.V.D. şi R.M.I., în temeiul art. 3002 raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen.

S-a motivat soluţia prin menţinerea temeiurilor care au determinat arestarea inculpaţilor şi care impun în continuare privarea de libertate a acestora.

S-a mai arătat că împotriva inculpaţilor s-a pronunţat o hotărâre de condamnare, ceea ce constituie un temei justificat pentru menţinerea privării lor de libertate.

În termen legal, împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpaţii Ţ.V.D. şi R.M.I. care au solicitat admiterea acestora, casarea hotărârii atacate şi punerea de îndată în libertate întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă.

Examinând hotărârea atacată potrivit dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că aceasta este legală şi temeinică şi urmează să respingă recursurile declarate pentru următoarele considerente:

Inculpaţii Ţ.V.D. şi R.M.I. au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie constând în aceea că, în seara zilei de 12 iunie 2006, au lovit-o pe partea vătămată Ţ.I.M. şi au deposedat-o de telefonul mobil.

Partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat 5–6 zile de îngrijiri medicale.

Prin sentinţa penală nr. 13 din 18 ianuarie 2007 a Tribunalului Hunedoara inculpaţii R.M.I. şi Ţ.V.D. au fost condamnaţi, la pedepse de 7 ani şi 6 luni închisoare, respectiv 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) alin. (21) lit. a) C. pen., primul inculpat fiind şi recidivist postcondamnatoriu în condiţiile art. 37 lit. a) C. pen.

Instanţa de fond a menţinut starea de arest preventiv a inculpaţilor, deducând prevenţia la zi, începând cu 13 iunie 2006.

Instanţa de apel, conformându-se dispoziţiilor art. 3002 şi art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a verificat legalitatea şi temeinicia arestării preventive şi a constatat în mod corect că se menţin în continuare temeiurile de fapt şi de drept care au impus luarea acestei măsuri preventive.

În consecinţă, menţinându-se în mod legal măsura arestării preventive, recursurile se dovedesc nefondate, urmând a fi respinse potrivit dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) şi art. 189 C. proc. pen., recurenţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii R.M.I. şi T.V.D. împotriva încheierii din 16 martie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul nr. 363/57/2007.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 140 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 martie 2007.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1667/2007. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs