ICCJ. Decizia nr. 2513/2007. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2513/2007

Dosar nr. 4271/1/2007

Şedinţa publică din 9 mai 2007

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 1 martie 2007 pronunţată în dosarul nr. 16482/3/2006, Curtea de Apel Bucureşti, ca instanţă de apel, în baza art. 3002 C. proc. pen., raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a menţinut arestarea preventivă a inculpatului Ş.V.

Pentru a dispune astfel, instanţa de apel a reţinut că nu au intervenit împrejurări noi care să modifice temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului, trimis în judecată în stare privativă de libertate urmare săvârşirii a două infracţiuni de tâlhărie în condiţiile recidivei postexecutorii.

Împotriva acestei încheieri inculpatul Ş.V. a declarat recurs, nemotivat, în scris, însă susţinut oral, prin apărătorul desemnat din oficiu şi personal, în sensul admiterii şi revocării arestării.

Verificâd hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi materialului de la dosar, Curtea constată că recursul nu este fondat.

Faţă de inculpat a fost luată măsura arestării preventive la data de 13 aprilie 2006 pentru săvârşirea, la datele de 10 martie 2006 şi respectiv, 15 martie 2006, a două infracţiuni de tâlhărie, constând în atacarea pe stradă în municipiul Bucureşti, a părţilor vătămate P.M. şi B.C.M. şi deposedarea acestora de sumele de 300 lei şi respectiv 400 lei.

Legalitatea şi temeinicia arestării preventive a inculpatului a fost verificată de Tribunalul Bucureşti după trimiterea acestuia în judecată, conform art. 3001 C. proc. pen., instanţa menţinând privarea de libertate şi în continuare, succesiv, în temeiul art. 160b C. proc. pen., până în prezent.

Prin sentinţa penală nr. 1321 din 21 noiembrie 2006, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe inculpat, la 2 pedepse de câte 9 ani închisoare, aplicând pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare, cu executarea în condiţiile art. 71 C. pen. şi menţinerea stării de arest.

În raport de aceste date, Curtea constată că este legală şi temeinică hotărârea instanţei de apel din 1 martie 2007, atacată prin recursul de faţă, de menţinere a arestării preventive a inculpatului Ş.V., motivat de neintervenirea vreunei împrejurări care să ducă la încetarea temeiurilor care au determinat arestarea preventivă.

Bănuiala că inculpatul a săvârşit infracţiunile se menţine şi aceasta este susţinută şi de cercetarea judecătorească urmare căreia instanţa de fond a pronunţat pedeapsa cu închisoarea iar, pe de altă parte, infracţiunile de săvârşirea cărora este suspectat recurentul prezintă un ridicat grad de pericol social, din împrejurările comiterii acestora derivând pericolul concret pentru ordinea publică ce ar exista dacă inculpatul ar fi pus în libertate în acest stadiu procesual.

Faţă de cele ce preced, recursul inculpatului Ş.V., urmează să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ş.V. împotriva încheierii din 1 martie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 16482/3/2006 (3626/2000).

Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 mai 2007.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2513/2007. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs