ICCJ. Decizia nr. 3144/2007. Penal. Extrădare activă (Legea 302/2004). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3144/2007
Dosar nr. 905/44/2007
Şedinţa publică din 12 iunie 2007
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 46/ F din 6 iunie 2007, Curtea de Apel Galaţi a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi privind arestarea numitului I.M. în vederea extrădării, constatând întrunite condiţiile extrădării acestuia către autorităţile judiciare italiene.
Pentru a hotărî astfel, rezultă că pe numele sus-numitului la data de 2 decembrie 2005, judecătorul pentru anchete preliminare de pe lângă Tribunalul Sanssari a emis mandatul de arestare sub nr. 2423/2005 G.I.P. pentru săvârşirea infracţiunii de inducere la desăvârşirea activităţii de prostituţie, exploatare a activităţii de prostituţie, violenţa carnală, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 8 alin. (1), art. 110 alin. (1) şi (3), art. 8 şi 4, pct. 1 din Legea nr. 20.2.58, art. 605 C. pen. italian, art. 12 alin. (3) din Decretul Legislativ 286/1998, art. 81 alin. (2), art. 609 bis C. pen. italian, art. 56 şi art. 609 din acelaşi cod.
S-a reţinut că, în perioada 30 august – 7 septembrie 2005, făptuitorul împreună cu alte persoane a facilitat pătrunderea ilegală pe teritoriul Italiei a mai multor persoane de sex feminin printre care şi minore, cărora le-a procurat ulterior documente de identitate false.
De asemenea, se reţine că făptuitorul a lipsit de libertate aceste persoane cărora le-a procurat acte false, cu intenţia de a le determina să practice în folosul său cât şi pentru ceilalţi făptuitori participanţi la activitatea infracţională.
Totodată, se reţine că prin violenţă, făptuitorul a încercat să întreţină raport sexual cu numita O.M.F., activitate nefinalizată cât şi faptul că acesta a interacţionat cu alte cinci persoane, ceea ce demonstrează o activitate infracţională complexă, faptele comise fiind sancţionate cu pedepse mai mari de patru ani.
Ulterior prin mandatul nr. 4354/2005 PM, făptuitorul a fost trecut la regim de arest la domiciliu fiind atenţionat asupra dispoziţiilor art. 276 C. proc. pen., măsură revocată la 2 decembrie 2005 întrucât fără drept a părăsit domiciliul fără a cere autorizarea judecătorului, situaţie care a declanşat procedura specială prevăzută de Legea nr. 302/2004 modificată în sensul arestării acestuia de autorităţile române în vederea extrădării.
Persoana indicată a fost prezentată Curţii de Apel Galaţi, care a procedat la informarea sa asupra conţinutului mandatului european de arestare emis pe numele său, precum şi la drepturile pe care le are în cadrul procedurii.
În Şedinţa publică din 6 iunie 2007 în prezenţa avocatului său, la audierea persoanei sus-menţionate, ocazie cu care acesta a negat acuzaţiile ce i se aduc, arătând că a fost arestat timp de două luni, după care pus în libertate, susţinând că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 24 lit. c) din Legea nr. 302/2004; că nu i s-a asigurat interpret autorizat în Italia şi că opţiunea sa este de a fi judecat în ţară.
Curtea de Apel a constatat că se află în prezenţa unui mandat de arestare ce are conţinutul prevăzut de Legea nr. 302/2004 şi Decizia cadru a C.E. din 13 iunie 2002, îndeplinind condiţiile de fond şi de formă pentru a fi pus în executare şi neexistând nici un motiv de refuz al executării dintre cele prevăzute de lege. De asemenea, a reţinut că după o perioadă de detenţie acesta a beneficiat de înlocuirea măsurii închisorii cu măsura arestului la domiciliu, ce a fost încălcată şi care a condus la revocarea acesteia şi trecerea din nou la regim de detenţie.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs persoana solicitată, nefiind de acord cu judecarea sa de către autorităţile italiene, nefiindu-i respectate unele drepturi, lipsa interpretului autorizat.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, cât şi din oficiu, conform art. 3856 – art. 3859 şi dispoziţiile Legii nr. 302/2004 modificată şi completată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată recursul nefondat.
Într-adevăr, opoziţia la extrădare formulată, nu se încadrează în dispoziţiile art. 88 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 302/2004, modificată şi completată, iar infracţiunile prin descrierea lor fac parte dintre cele prevăzute de art. 85 din aceeaşi lege, fiind îndeplinite şi dispoziţiile art. 46 alin. (2) din aceeaşi lege.
Recursul fiind astfel nefondat, va fi respins în consecinţă, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 942 din Legea nr. 302/2004.
Se vor aplica şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana extrădabilă I.M. împotriva sentinţei penale nr. 46/ F din 6 iunie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurenta persoană extrădabilă să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 iunie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 3674/2007. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 3197/2007. Penal. Distrugerea calificată... → |
---|