ICCJ. Decizia nr. 3310/2007. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3310/2007
Dosar nr. 7962/109/2005
Şedinţa publică din 20 iunie 2007
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 20/ MF din 20 decembrie 2006 pronunţată de Tribunalul Argeş, au fost condamnaţi inculpaţii.
M.G.A., la:
- 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2), lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 74 şi 76 C. pen.;
- 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2), lit. b) şi c), alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 74 şi 76 C. pen.;
În baza art. 33 şi 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare, prin privare de libertate, cu aplicaţia art. 71 C. pen., în limitele prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
C.D.F., la:
- 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2), lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 74 şi 76 C. pen.;
- 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2), lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 74 şi 76 C. pen.;
În baza art. 33 şi 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare, prin privare de libertate, cu aplicaţia art. 71 C. pen., în limitele prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
M.A.R., la:
- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2), lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 74 şi 76 C. pen. şi art. 99 din acelaşi cod;
- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2), lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 74 şi 76 C. pen. şi art. 99 din acelaşi cod;
În baza art. 33 şi 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În temeiul art. 110 şi art. 1101 C. pen., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere şi s-a fixat termen de încercare de 4 ani.
În baza art. 1101 C. pen., inculpatul M.A.R. a fost încredinţat spre supraveghere Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş, instituindu-i-se, pe perioada termenului de încercare, următoarele obligaţii:
- să nu intre în legătură cu inculpaţii M.G.A. şi C.D.F.;
- să nu frecventeze localuri în care se comercializează, cu amânuntul băuturi alcoolice;
- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş.
S-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 864 C. pen..
S-a constatat acoperit prejudiciul cauzat părţilor vătămate F.L.G. şi M.F.
În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpaţii M.G.A. şi C.D.F. a câte 6,3 lei, prin obligarea la plata către stat a acestor sume de bani.
În sfârşit, au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat, inculpatul minor M.A.R. şi în solidar cu părţile responsabile civilmente M.D. şi M.A.
Pentru a hotărî astfel, în fapt, prima instanţă, a reţinut:
În după amiaza de 9 februarie 2005, inculpaţii M.G.A., C.D.F. şi M.A.R., ultimul minor, la acea dată, au consumat băuturi alcoolice în barul H., din municipiul Piteşti, local pe care l-au părăsit în jurul orelor 19,00, cu intenţia de a ajunge în cartierul Tudor Vladimirescu, din municipiul Piteşti.
În timp ce se deplasau pe str. Fraţii Goleşti, în apropierea pasarelei C.F.R., situată în dreptul Şcolii Generale Piteşti, inculpaţii au observat că din sens invers se apropie trei adolescenţi, pe care i-au acostat sub pretextul că îi întreabă cât este ceasul. Astfel, partea vătămată F.L. iar prin oferirea de ameninţări precum şi sub pretextul unui presupus conflict avut anterior cu fratele său, determinând-o să scoată din buzunar telefonul mobil, marca „Siemens A 55", smulgându-i-l din mână.
La cererea părţii vătămate de a i se înapoia telefonul, inculpatul C.D.F. a scos din buzunar un obiect lucios de dimensiunile unui pix, perceput de cei trei minori, ca fiind un cuţit, ameninţându-i şi cerându-le să scoată tot ce au în buzunar.
În acest timp inculpatul M.G.A. a împins pe cealaltă parte vătămată, M.S., încercând, prin violenţă, să ia telefonul mobil, marca „Zapp Z 515", reuşind să o deposedeze prin ameninţările proferate de inculpatul M.A.R., spunându-se că altfel, „să nu fie mai rău".
După deposedarea celor două părţi vătămate de telefoanele mobile, inculpaţii le-au ameninţat să rămână pe loc circa 10 minute, deoarece altfel vor fi bătuţi, după care s-au deplasat în cartierul Tudor Vladimirescu unde au vândut telefonul marca „Zapp" martorului B.L., pentru suma de 250.000 lei ROL, din care au primit suma de 125 lei ROL, inculpaţii M.G.A. şi C.D.F. au împărţit suma între ei, urmând ca diferenţa să o primească a doua zi, celălalt inculpat, M.A.R.
Telefonul mobil marca „Siemens", luat de la partea vătămată F.L., a fost descoperit a doua zi de către organele de poliţie, la inculpatul M.G.A. şi restituit acesteia.
În drept, faptele inculpaţilor au fost încadrate în infracţiunile pentru care au fost condamnaţi.
La individualizarea pedepselor instanţa face referire la criteriile prevăzută de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), apreciind că în favoarea inculpaţilor pot fi reţinute circumstanţe atenuante în raport de împrejurarea că au săvârşit faptele sub influenţa băuturilor alcoolice, că au recunoscut săvârşirea acestora iar anterior au avut o comportare corespunzătoare. Sub acest aspect, s-a considerat că pedepsele ce se vor aplica inculpaţilor majori M.G.A. şi C.D.F., coborât sub minimul special al termenelor de lege incriminatoare, trebuie să se execute în condiţii privative de libertate, iar în ceea ce îl priveşte pe inculpatul M.A.R., minor, la data săvârşirii faptei, scopul pedepsei poate fi atins şi prin suspendarea executării, astfel că, în baza art. 110 şi art. 1101 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării şi instituirea obligaţiilor prevăzută de art. 1101 C. pen.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, s-a constatat că cele două telefoane sustrase prin violenţă de la părţile vătămate au fost restituite şi, ca atare, prejudiciile acoperite, dar pentru că M.G.A. şi C.D.F. au rămas cu produsul infracţiunii, respectiv, cu câte 6, 3 lei, după vânzarea telefonului sustras de la partea vătămată F.L., ridicat, apoi de la cumpărătorul care nu a mai solicitat despăgubiri, s-a dispus confiscarea în folosul statului, în temeiul art. 118 C. pen.
Împotriva hotărârii au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş şi inculpaţii M.G.A. şi C.D.F.
În apelul său, parchetul a criticat hotărârea pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând:
- reţinerea circumstanţelor atenuante în favoarea celor trei inculpaţi nu se justifică în raport de gravitatea faptelor comise;
- suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului M.A.R. nu este o măsură menită să asigure scopul preventiv şi educativ al pedepsei. În plus încredinţarea inculpatului M.A.R., minor, la data săvârşirii faptei, dar major, la data pronunţării hotărârii, nu se putea face fără încălcarea dispoziţiilor art. 1101 C. pen.;
- obligarea inculpatului M.A.R., în solidar cu părinţii săi la plata cheltuielilor judiciare către stat s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 191 alin. (3) C. proc. pen., deoarece aceştia au fost obligaţi la despăgubiri.
Inculpaţii M.G.A. şi C.D.F. au criticat hotărârea sub aspectul greşitei individualizări judiciare a pedepsei, susţinând că, în raport de modul în care s-au săvârşit infracţiunile, erau aplicabile dispoziţiile prevăzută de art. 861 C. pen., referitoare la, suspendarea sub supraveghere a pedepselor.
Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia penală nr. 32/ A/MF, pronunţată de un complet specializat, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş şi inculpaţii M.G.A. şi C.D.F., împotriva sentinţei penale nr. 20/ MF din 19 decembrie 2006, pronunţată de Tribunalul Argeş şi a desfiinţat în parte, sentinţa.
A descontopit pedepsele aplicabile inculpaţilor M.G.A. şi C.D.F.
A redus de la câte 4 ani şi 6 luni închisoare la câte 4 ani închisoare, pedepsele aplicate inculpaţilor M.G.A. şi C.D.F., pentru cele două infracţiuni de tâlhărie, la care au fost condamnaţi.
În baza art. 33 şi 34 C. pen., a recontopit pedepsele aplicate inculpaţilor M.G.A. şi C.D.F. dispunând ca aceştia să execute pedepsele cele mai grele, de câte 4 ani închisoare.
A înlăturat aplicarea art. 57 C. pen., pentru cei doi inculpaţi, cu toate consecinţele.
A înlăturat aplicarea art. 1101 C. pen., privind pe inculpatul M.A.R.
În baza art. 861 C. pen., a suspendat sub supraveghere executarea pedepselor aplicate inculpaţilor M.G.A., C.D.F. şi M.A.R. şi a fixat termen de încercare de câte 7 ani, pentru primii doi inculpaţi şi de 5 ani pentru al treilea inculpat.
A instituit în sarcina inculpaţilor, pe durata termenului de încercare, obligaţiile prevăzută de art. 863 alin. (1) C. pen., iar în legătură cu obligaţia prevăzută la lit. a), aceasta va fi adusă la îndeplinire prin prezentarea lunară a inculpaţilor la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş.
A instituit în sarcina inculpaţilor şi obligaţia prevăzută de art. 863 alin. (3) lit. c) C. pen., interzicându-le intrarea în restaurante, baruri şi discoteci.
A atras atenţia inculpaţilor asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor prevăzută de art. 864 C. pen.
A menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii.
S-a motivat că examinându-se hotărârea apelată, în limitele şi în conformitate cu dispoziţiile art. 371 şi 372 C. proc. pen., se constată că sunt fondate apelurile parchetului şi ale inculpaţilor M.G.A. şi C.D.F.
Deşi prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, a încadrat corect faptele juridice şi a constatat în mod legal circumstanţele atenuante în favoarea inculpaţilor majori, cu ocazia individualizării a greşit, nereţinând, în favoarea inculpaţilor majori, modalitatea suspendării sub supraveghere şi aplicând inculpatului minor M.A.R., dispoziţiile art. 1101 C. pen.
Instanţa de control judiciar, a redus pedepsele aplicate inculpaţilor majori de la 4 ani şi 6 luni, la câte 4 ani închisoare şi a înlăturat aplicarea faţă de inculpatul M.A.R. a prevederilor art. 1101 C. pen., considerând că au fost aplicate greşit deoarece în momentul aplicării devenise major.
Făcând reindividualizarea judiciară a pedepsei, în ceea ce îl priveşte pe acest inculpat, a constatat că scopul preventiv şi educativ a pedepsei şi pentru acest inculpat, poate fi atins şi fără executarea pedepsei, pentru care în baza art. 861 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
În sfârşit instanţa de control judiciar a reţinut şi ilegala obligare a părţilor responsabile civilmente, la plata despăgubirilor judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi inculpaţii M.G.A. şi C.D.F.
Parchetul a criticat Decizia pentru nelegalitate, susţinând că, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., pedepsele fiind stabilite în alte limite, decât cele prevăzute de lege, respectiv, de art. 861 alin. (2) C. pen.
În speţă, instanţa de apel, nu putea aplica inculpaţilor suspendarea sub supraveghere, prevăzută de art. 861 alin. (2) C. pen., chiar dacă le-a redus pedepsele, la câte 4 ani închisoare, aceştia săvârşind infracţiuni de tâlhărie şi art. 861 alin. (2) C. proc. pen., condiţionând acordarea suspendării sub supraveghere, în caz de concurs de infracţiuni de întinderea pedepsei, la cel mult 3 ani.
Singura modalitate de executare, admisă de legiuitor, pentru pedepsele rezultante aplicate inculpaţilor, fiind regimul de detenţie prevăzută de art. 57 şi art. 71 C. pen., aceştia săvârşind 2 infracţiuni de tâlhărie în forma prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen.
Pe de altă parte, termenul de încercare prevăzută de dispoziţiile art. 1101 alin. (2) C. pen., sub supraveghere a pedepsei de 2 ani, aplicată inculpatului M.A.R., a fost corect stabilit de instanţa de fond la 4 ani închisoare şi este nejustificată modificarea acestuia la 5 ani închisoare, deoarece nu se respectă intervalul prevăzută de dispoziţiile art. 110 C. pen., de maxim 2 ani, plus durata pedepsei.
În sfârşit, instanţa de apel nu s-a pronunţat pe motivul privind greşita aplicare a dispoziţiilor art. 191 alin. (3) C. proc. pen., în sensul obligării inculpatului M.A.R. la cheltuieli judiciare în solidar cu părţile responsabile civilmente.
Parchetul a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi pronunţarea unei noi hotărâri, cu înlăturarea aspectelor de nelegalitate invocate.
Inculpaţii, în recursurile lor, au invocat netemeinicia deciziei atacate, conform art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepselor aplicate şi dispunerea ca pedepsele să se execute, prin suspendarea condiţionată, conform art. 861 C. pen.
Examinând recursurile declarate în cauză, în raport, de motivele invocate, de conţinutul hotărârii atacate, dar şi de probele administrate Curtea constată că recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi inculpaţii M.G.A. şi C.D.F. trebuie privite ca fondate şi admise, ca atare, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 2 lit. d) C. proc. pen., casând Decizia penală atacată precum şi sentinţa penală nr. 20/ MF din 19 decembrie 2006 a Tribunalului Argeş, rejudecând cauza.
În cadrul rejudecării, în baza dispoziţiilor art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., se vor reduce pedepsele de câte 4 ani închisoare, stabilite inculpaţilor recurenţi M.G.A. şi C.D.F., la câte 3 ani închisoare, pentru ca, astfel aceştia, să poată executa, pedepsele aplicate prin suspendare sub supraveghere, conform art. 861 C. pen.
Pentru aceasta, se vor descontopi pedepsele rezultante stabilite pentru inculpaţii majori M.G.A. şi C.D.F. şi se vor repune pedepsele în individualitatea lor.
După reducerea pedepselor, în sensul arătat, conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., recontopind, astfel, pedepsele, în câte-o pedeapsă, rezultantă.
Aceasta va permite menţinerea aplicării art. 861 C. pen. şi reducerea cuantumurilor termenelor de încercare pentru fiecare inculpat.
Termenul de încercare se va reduce şi pentru inculpatul minor M.A.R., conform art. 1101 alin. (2), cu referire la art. 862 C. pen.
Părţile responsabile civilmente, nefiind obligate, în dosar, la plata despăgubirilor civile, Curtea va trebui să înlăture din hotărâre, dispoziţia privitoare la obligarea, în solidar, a acestora, la plata cheltuielilor judiciare către stat, urmând ca această obligaţie să revină doar inculpatului minor.
În rest, se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat minor, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi inculpaţii M.G.A. şi C.D.F. împotriva deciziei penale nr. 32/ A/MF din 6 martie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 20/ MF din 19 decembrie 2006 a Tribunalului Argeş şi rejudecând:
Descontopeşte pedepsele rezultante stabilite pentru inculpaţii majori M.G.A. şi C.D.F. şi repune pedepsele în individualitatea lor.
Reduce pedepsele de la câte 4 ani închisoare la câte 3 ani închisoare pentru ambii recurenţi inculpaţi.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., recontopeşte pedepsele de mai sus, fiecare recurent inculpat major având de executat câte 3 ani închisoare.
Menţine aplicarea art. 861 C. pen. şi reduce termenele de încercare de la câte 7 ani la câte 5 ani pentru fiecare recurent inculpat.
Reduce termenul de încercare pentru intimatul inculpat minor M.A.R. de la 5 ani la 4 ani, conform art. 1101 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 862 C. pen.
Înlătură dispoziţia privitoare la obligarea în solidar a părţilor responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare către stat, urmând ca această obligaţie să revină doar inculpatului minor.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat minor în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 iunie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5251/2007. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3444/2007. Penal. Traficul de influenţă... → |
|---|
