ICCJ. Decizia nr. 3650/2007. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3650/2007
Dosar nr. 6423/1/2007
Şedinţa publică din 11 iulie 2007
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 50 din 27 aprilie 2007 a Tribunalului Teleorman inculpatul M.G.I. a fost condamnat, la 9 ani închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen.
S-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului M.G.I.
Inculpatul M.G.I. a declarat apel, împotriva sentinţei penale de mai sus şi care a fost înaintat spre soluţionare Curţii de Apel Bucureşti, la data de 26 iunie 2007.
În aceeaşi zi, de 26 iunie 2007, Curtea de Apel Bucureşti primind şi înregistrând apelul sub nr. dosar 191/87/2007, şi verificând că inculpatul apelant se află în stare de arest preventiv, a verificat în baza art. 3002 şi 160b C. proc. pen., temeinicia şi legalitatea acesteia.
În aceste condiţii, prin încheierea şedinţei publice din 26 iunie 2007 s-a dispus, menţinerea stării de arest preventiv a inculpatului M.G.I. constatând-o temeinică şi legală şi îndeplinite fiind cerinţele art. 143 şi 148 lit. f) C. proc. pen., precum şi ale art. 3002 şi 160b C. proc. pen.
Totodată, s-a amânat cauza la 30 iulie 2007 pentru citarea inculpatului apelant dar şi a intimatelor părţi vătămate şi civile.
Inculpatul M.G.I. nemulţumit de faptul că, arestarea sa preventivă a expirat din 25 iunie 2007 şi cu toate acestea i se menţine starea de arest, a declarat recursul de faţă, solicitând a se constata încetată de drept măsura privării sale de libertate.
Recursul este fondat.
Curtea, examinând actele dosarului, în raport de prevederile art. 188 C. proc. pen., dar şi faţă de critica adusă de inculpatul recurent, reţine că la „calcularea termenelor privind măsurile preventive, ora sau ziua de la care începe şi la care se sfârşeşte termenul intră în durata acestuia", aşa încât într-adevăr, instanţa nu a procedat, la verificarea legalităţii şi temeiniciei arestării preventive, „în termenul de 60 de zile" ci în afara acestuia, ce a expirat în speţă, la 25 iunie 2007, calculul trebuind a se face deci cu începere de la 27 aprilie 2007 + 60 zile = 25 iunie 2007 şi nu 26 iunie 2007 după cum eronat s-a socotit.
În consecinţă şi potrivit art. 3001 şi art. 140 lit. a) C. proc. pen., urmează a se admite recursul inculpatului, a se casa parţial încheierea atacată şi se va constata că, a intervenit încetarea de drept a măsurii arestării preventive a recurentului.
Drept urmare se va dispune punerea în libertate a inculpatului, dacă nu e arestat în altă cauză.
Celelalte dispoziţii ale încheierii atacate se vor menţine.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul M.G.I. împotriva încheierii din 26 iunie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 191/87/2007.
Casează în parte încheierea atacată.
În baza art. 140 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., constată încetată de drept măsura arestării preventive a inculpatului.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului M.G.I. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 1/ UP din 10 ianuarie 2007, emis Tribunalul Teleorman, secţia penală, în dosarul nr. 49/87/2006, dacă nu este arestat în altă cauză.
Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 iulie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 362/2007. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3660/2007. Penal. Cerere de transfer de... → |
---|