ICCJ. Decizia nr. 416/2007. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 416/2007
Dosar nr. 577/1/2007
Şedinţa publică din 24 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 12 ianuarie 2007, pronunţată în dosarul nr. 439/43/2006 al Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală, în baza art. 3002 şi art. 160b alin.(3) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului U.A.
Instanţa investită cu soluţionarea apelului a reţinut că se impune menţinerea arestării preventive luate faţă de inculpat, alături de coinculpatul C.S., întrucât temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat şi nici nu au intervenit temeiuri noi care să justifice revocarea sa iar lăsarea în libertate a inculpaţilor ar crea un sentiment de temere şi insecuritate în rândul comunităţii din care aceştia provin, generat de rezonanţa negativă a faptului că persoane asupra cărora planează acuza unor astfel de infracţiuni sunt cercetate în stare de libertate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul U.A., solicitând, prin intermediul apărătorului desemnat din oficiu, revocarea măsurii arestării preventive deoarece nu există date că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând încheierea atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este nefondat.
Inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) şi art. 37 lit. a) C. pen., fiind condamnat în primă instanţă prin sentinţa penală nr. 261 din 4 decembrie 2006, menţinându-se starea de arest a acestuia.
Astfel cum în mod just a reţinut Curtea de Apel Târgu Mureş, temeiurile care au determinat luarea şi ulterior prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului nu au încetat să existe şi, mai mult, acesta a fost condamnat de instanţa de fond. Faţă de gravitatea faptei şi de împrejurările în care a fost comisă, în mod corect, instanţa de apel a apreciat că sunt probe certe, în înţelesul art. 148 lit. f) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat, că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică iar temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat sau încetat.
În consecinţă, recursul declarat de inculpat împotriva încheierii pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş urmează a fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul - inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul U.A. împotriva încheierii din 12 ianuarie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă pe recurent la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 24 ianuarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 409/2007. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 437/2007. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
|---|
