ICCJ. Decizia nr. 4223/2007. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4223/2007
Dosar nr. 2741/30/2007
Şedinţa publică din 12 septembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar constată următoarele.
Prin sentinţa penală nr. 218 din 23 aprilie 2007, Tribunalul Timiş a respins cererea de revizuire formulată de condamnat S.G., în temeiul dispoziţiilor art. 394 şi 403 alin. (3) C. proc. pen.
În baza art. 192 C. proc. pen., condamnatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei, din care 40 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.
S-a reţinut că, prin sentinţa penală nr. 623/ PI din 6 noiembrie 2006 a Tribunalului Timiş, pronunţată în dosarul nr. 5985/P/2006, inculpatul S.G. a fost condamnat, la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b)şi c) C. pen.
Hotărârea judecătorească de condamnare a rămas definitivă prin neapelare, executarea pedepsei începând la data de 9 noiembrie 2005.
În motivarea cererii de revizuire, condamnatul a criticat încadrarea juridică dată faptei pe care a săvârşit-o, susţinând că aceasta constă în însuşirea unui bun găsit, iar recunoaşterea săvârşirii tâlhăriei i-a fost obţinută prin ameninţări din partea organelor de cercetare penală.
Instanţa de fond a constatat neîntemeiată cererea de revizuire, în cauză nefiind realizate cerinţele art. 394 C. proc. pen.
Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia penală nr. 140 din 11 iulie 2007, a respins, ca nefondat, apelul revizuientului.
Împotriva acestei decizii penale, în termen legal, a declarat recurs condamnatul S.G., solicitând admiterea, casarea hotărârilor pronunţate şi, pe fond, admiterea cererii de revizuire.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta nu este fondat.
Folosirea căii de atac extraordinare a revizuirii este limitată în mod expres de legiuitor la cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Motivele învederate în cererea sa de condamnat nu constituie caz de revizuire, în sensul celor stabilite de lege în cuprinsul textului de lege sus-arătat.
Aşa fiind, Curtea constată că instanţa de judecată în mod corect a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de revizuire formulată de S.G.
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul condamnatului revizuient urmează a fi respins ca nefondat.
În baza art. 192 alin. (2) şi art. 189 C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul S.G. împotriva deciziei penale nr. 140 din 11 iulie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurentul revizuient la 160 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 septembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4178/2007. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 4354/2007. Penal → |
|---|
