ICCJ. Decizia nr. 4707/2007. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4707/2007
Dosar nr. 232/122/2007
Şedinţa publică din 12 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 174 din 7 mai 2007, Tribunalul Giurgiu, în baza art. 174 alin. (1) şi art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi cC. pen. a condamnat inculpata D.G. la 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) şi b) C. pen., după executarea pedepsei principale iar pe inculpata D.D., la 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen., iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive de la 30 august 2006 a fiecărei inculpate.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În dimineaţa zilei de 30 august 2006, inculpatele au mers la locul de muncă al victimei, la un cazan de ţuică, unde acesta lucra paznic de noapte. Victima era în stare de ebrietate. Inculpatele l-au convins pe D.M. (victima fiind soţ şi respectiv tată al inculpatelor) să meargă acasă. Cei trei au plecat împreună, victima având asupra sa un recipient P.E.T. cu capacitatea de 2 litri ţuică.
Ajunşi acasă, cei trei au consumat ţuică, iar ulterior inculpata D.D. a plecat la locuinţa sa, acasă rămânând victima şi inculpata D.G.
Între victimă şi inculpata D.G. a izbucnit o ceartă pentru faptul că aceasta din urmă nu pregătise mâncare, ceartă care a degenerat în loviri. Inculpata D.G. a mers acasă la fiica sa, inculpata D.D., căreia i-a cerut să o însoţească până la domiciliul conjugal. Pe drum, inculpata D.G. i-a spus inculpatei D.D. că intenţionează să-l omoare pe soţul său.
Ajungând acasă, inculpatele au constatat că victima dormea.
Inculpata D.G. a luat de pe masă un cuţit, a sărit peste victimă în pat şi a încercat să-l taie la gât, moment în care victima s-a ridicat şi a prins-o de păr, încercând să scape.
Inculpata D.D. a sărit şi ea în pat, l-a prins de mâini pe tatăl său şi după ce acesta a scos mâinile din părul inculpatei D.G., inculpata D.D. i-a presat mâinile pe piept, iar inculpata D.G. l-a ştrangulat.
Pentru a ascunde fapta săvârşită, după decesul victimei, inculpata D.G. i-a cerut inculpatei D.D. să aducă sticla cu furadan şi a turnat pe gură această substanţă.
Cadavrul victimei a fost autopsiat la data de 31 august 2006 şi din raportul medico-legal a rezultat că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat insuficienţei respiratorii acute, determinată de asfixie mecanică prin sugrumare, leziunile de violenţă interne şi externe putând fi produse prin lovire cu corpuri dure şi prin lovire cu un corp tăietor; s-au identificat modificări fiziologice produse în timpul vieţii, cu puţin înaintea morţii, prin ingestie cu furadan; s-a apreciat că leziunile produse cu corpul tăietor sunt produse imediat post-mortem, probabil cu scopul de a verifica veridicitatea morţii; s-a stabilit că victima avea o alcoolemie de 2,8 % grame alcool etilic.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu şi inculpatele D.D. şi D.G., criticând-o sub aspectul individualizării pedepselor aplicate, parchetul solicitând majorarea acestor pedepse, iar inculpatele reducerea acestora.
Prin Decizia penală nr. 257/ A din 27 iulie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, a desfiinţat în parte sentinţa penală şi rejudecând a majorat pedeapsa aplicată inculpatei D.G. de la 10 ani închisoare la 13 ani închisoare iar pedeapsa aplicată inculpatei D.D. de la 7 ani închisoare la 10 ani închisoare.
Apelurile declarate de inculpate au fost respinse.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Împotriva deciziei au declarat recurs inculpatele, invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., greşita individualizare a pedepsei.
În dezvoltarea motivelor de recurs inculpatele au arătat că faţă de circumstanţele reale în care au comis faptele şi circumstanţele personale favorabile, pedepsele aplicate sunt mari.
Recursul este fondat.
Criticile formulate de recurente se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., care atrage casarea hotărârii atacate.
În mod greşit instanţa de apel a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu apreciind că în raport de circumstanţele reale în care inculpatele au comis faptele şi gradul de pericol social al acestora, s-a dat o eficienţă juridică prea mare circumstanţelor atenuante, prin cuantumul redus al pedepselor aplicate.
La individualizarea judiciară a pedepselor instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen., respectiv limitele de pedeapsă fixate în partea specială pentru infracţiunea săvârşită (15-25 ani închisoare), gradul de pericol social concret al faptei săvârşite, şi persoana inculpatelor.
Ambele inculpate au avut o conduită bună înainte de săvârşirea faptei, după săvârşirea faptei a alertat vecinii pentru a transporta victima la spital.
Trebuie avute în vedere şi împrejurările în care au avut loc faptele.
Victima consuma alcool, era într-o stare avansată de ebrietate, a fost violent, situaţie care a determinat-o pe inculpata D.G. să ia hotărârea acestei activităţi infracţionale.
Inculpata D.G. a fost diagnosticată cu intelect liminar prin neinstruire, are crize de epilepsie, suferă de mai multe boli, deseori era lovită de soţul său.
Inculpata D.D., are un copil minor, este tânără.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte reţine că în mod greşit au fost majorate pedepsele inculpatelor, sentinţa pronunţată fiind legală şi temeinică.
În consecinţă, în baza art. 38515 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., vor fi admise recursurile inculpatelor, casată Decizia şi menţinută sentinţa. Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpatele D.G. şi D.D. împotriva deciziei penale nr. 257 din 27 iulie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
Casează Decizia atacată şi menţine sentinţa penală nr. 174 din 7 mai 2007 a Tribunalului Giurgiu.
Deduce din pedepsele aplicate inculpatelor, timpul arestării preventive de la 30 august 2006 la 12 octombrie 2007.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4679/2007. Penal. Traficul de influenţă... | ICCJ. Decizia nr. 4714/2007. Penal → |
|---|
