ICCJ. Decizia nr. 4727/2007. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4727/2007
Dosar nr. 9788/3/2007
Şedinţa publică din 12 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 632 din 3 mai 2007, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 551 din 5 noiembrie 1999 a Tribunalului Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1812 din 21 aprilie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, formulată de revizuientul S.A., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că motivul invocat de revizuient, în sensulcă din probele administrate de instanţele anterioare nu a rezultat în totalitate, vinovăţia sa, nu se încadrează în dispoziţiile art. 394 C. proc. pen.
S-a mai arătat că, pe calea revizuirii nu pot fi reaudiaţi martori ce au fost deja ascultaţi cu ocazia judecăţii în fond şi nu se pot reaprecia probele, deoarece acest fapt ar conduce la o prelungire sau o reinterpretare a probatoriului administrat.
S-a concluzionat că, un act nou, atestând existenţa unui temei pentru individualizarea mai favorabilă a pedepsei, nu poate constitui temei pentru admiterea cererii de revizuire, nefiind de natură a dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel revizuientul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi solicitând admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi rejudecând, în fond, admiterea cererii de revizuire.
Prin Decizia penală nr. 237 din 29 iunie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul revizuient.
Împotriva deciziei a formulat recurs revizuientul, solicitând admiterea cererii de revizuire.
Recursul nu este fondat.
Recurentul nu a invocat motivele de recurs, şi nu le-a încadrat în vreunul dintre cazurile de casare prevăzutăde art. 3859 C. proc. pen.
Instanţa de apel a reţinut că soluţia instanţei de fond este corectă întrucât cererea de revizuire nu se încadrează în niciunul din cazurile limitativ prevăzutăde art. 394 C. proc. pen., revizuientul invocând aspecte de netemeinicie a hotărârii de condamnare, analizate cu ocazia judecării cauzei pe fond şi în căile ordinare de atac, respectiv contradicţiile existente în probatoriul administrat şi neregulile raportului de expertiză medico - legală întocmit de I.N.M.L.
Constatând că nu subzistă nici un caz de casare [(inclusiv cele care se iau în considerare din oficiu, în temeiul art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.)], Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul condamnat S.A. împotriva deciziei penale nr. 237 din 29 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă revizuientul condamnat să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4714/2007. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4782/2007. Penal. Infractiuni la legea privind... → |
|---|
