ICCJ. Decizia nr. 880/2007. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.880/2007
Dosar nr. 1412/1/2007
Şedinţa publică din 16 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea dată în şedinţă publică de la 6 februarie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a menţinut starea de arest a inculpatului C.F.
Pentru a dispune astfel, instanţa a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea iniţială a inculpatului impune în continuare privarea sa de libertate, considerând că sunt îndeplinite condiţiile legale, art. 3002, art. 160b şi art. 5 din C.E.A.D.O.L.F.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul solicitând revocarea măsurii arestării preventive şi judecarea sa în stare de libertate, deoarece nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reţine că recursul nu este fondat.
Măsura arestării preventive a fost luată în temeiul art. 148 lit. f) C. proc. pen., respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea cercetată este închisoarea mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul pentru ordinea publică rezultă din natura şi gravitatea faptelor deduse judecăţii, precum şi din perseverenţa infracţională a inculpatului, acesta fiind recidivist.
Inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b), alin. (2) lit. a) şi c) C. pen. şi art. 20 raportat la art. 211 alin. (2) şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 42 alin. (1) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 75 lit. c) C. pen., iar prin sentinţa penală nr. 379 pronunţată în şedinţă publică la data de 20 decembrie 2006 a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare cu aplicarea art. 71 şi 64 C. pen., fiind menţinută de arest a inculpatului.
Declarând apel împotriva acestei sentinţe, în această fază procesuală instanţa de apel a verificat, conform art. 3002 C. proc. pen., legalitatea şi temeinicia arestării preventive.
Constatând că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu au încetat, în mod corect instanţa a menţinut măsura arestării preventive, aceste temeiuri impune în continuare privarea de libertate a inculpatului care este recidivist şi a comis două infracţiuni grave, modalitatea concretă de acţiune sporind gradul de pericol social concret al acestora.
În consecinţă, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins recursul ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.F. împotriva încheierii din 6 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, pronunţată în dosarul nr. 1230/122/2006 (nr. 251/2007).
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 796/2007. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 881/2007. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
