ICCJ. Decizia nr. 1101/2008. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1101/2008
Dosar nr. 2645/1/2008
Şedinţa publică din 25 martie 2008
Asupra recursului de faţă.
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 18 martie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, în dosarul nr. 5471.3/110/2007, printre alte dispoziţii, în baza art. 3002 C. proc. pen., raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatelor K.H.K. şi S.K.K.
Verificând legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive, în temeiul dispoziţiile art. 3002 alin. (2) C. proc. pen., prima instanţă a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri faţă de inculpate subzistă şi în prezent, ceea a impune privarea lor de libertate în continuare.
S-a considerat astfel, faţă de gravitatea faptei, care face obiectul judecăţii pentru care sunt cercetate apelantele inculpate, faţă de împrejurarea, că nu s-au administrat probe de la data menţinerii măsurii preventive, precum şi pentru faptul că, până în prezent, temeiurile care au determinat luarea măsurii subzistă.
S-a avut în vedere că inculpatele sunt trimise în judecată pentru infracţiuni deosebit de grave, sancţionate de legea penală cu pedepse privative de libertate aspre.
Prima instanţă a apreciat că starea de pericol pentru ordinea publică îşi găseşte expresia şi în sentimentul de nesiguranţă socială generat de faptul că persoane bănuite de comiterea unor astfel de infracţiuni sunt judecate în stare de libertate. Potrivit dispoziţiilor art. 5 clin C.E.D.O. măsura lipsirii de libertate a unei persoane poate fi dispusă atunci când există motive verosimile că a comis o infracţiune, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a „drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal".
S-a avut în vedere şi faptul că cele două inculpate au fost condamnate de prima instanţă la 3 ani şi respectiv 3 ani şi 6 luni închisoare cu privare de libertate.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpata K.H.K., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi solicitând punerea în libertate. Se arată de către recurentă că a colaborat cu organele de urmărire penală pentru stabilirea adevărului. Se invocă şi faptul că altei inculpate din aceiaşi cauză i s-a acordat posibilitatea de a părăsi ţara.
Examinând hotărârea prin prisma motivelor invocate de recurentă, ca şi, din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 3856 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – B.T. Bacău nr. 36D/P/2007, înregistrat pe rolul Tribunalul Bacău sub nr. 5371/110/2007, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: K.H.K. şi K.S.K., ambele pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 282 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 284 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, acestea se identifică ca făcând parte dintr-un grup infracţional organizat, cu caracter transfrontalier ce acţionează în mod coordonat, continuu şi cu atribuţii concret determinate, care, în perioada 02 - 14 iulie 2007, au pus în circulaţie bancnote contrafăcute din cupiura de 200 euro, pe raza mai multor localităţi din România: Bucureşti, Piteşti, Braşov, Tg. Mureş, Piatra-Neamţ, Bacău. Prin acelaşi act de sesizare a fost trimis în judecată şi inculpatul K.A.A. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 26 raportat la art. 282 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 284 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 7 alin. (l) şi (3) din Legea nr. 39/2003 şi cu aplicarea finală a art. 33 lit. a) C. pen., reţinându-se că, făcând parte dintr-un grup infracţional organizat cu caracter transfrontalier, ce acţionează în mod coordonat, continuu şi cu atribuţii concret determinate, acesta în două rânduri, a asigurat transportul în diferite localităţi din România, respectiv la datele de 08 iulie 2007 şi 12 iulie 2007, unde s-a realizat de către ceilalţi membri ai grupării plasarea de bancnote contrafăcute cupiura de 200 euro; a inculpatei K.S.K. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 293 alin. (l) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prilej al activităţii de plasare de bancnote contrafăcute din cupiura de 200 de euro, la datele de 02 şi 10 iulie 2007, s-a prezentat sub o identitate falsă, respectiv sub numele de M.l., pentru efectuarea de tranzacţii valutare frauduloase, de altfel finalizate, aspect constatat prin bonurile fiscale emise de operatorii de schimb valutar de la SC M.E. SRL Bucureşti şi SC A. SRL Piteşti, faptă penală aflată în concurs real cu infracţiunile stabilite în sarcină anterior, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Prin sentinţa penală nr. 29/ D din 23 ianuarie 2008, Tribunalul Bacău, secţia penală, în baza art. 282 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 284 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, a condamnat inculpata K.H.K., la pedeapsa de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de falsificare de monede sau alte valori.
În baza art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, a condamnat aceeaşi inculpată la pedeapsa închisorii de 3 ani.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele 2 pedepse în pedeapsa rezultantă cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 350 alin. (l) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatei.
Hotărârea a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău şi inculpaţii K.A.A., K.H.K. şi K.S.K.
Pe parcursul judecăţii în apel, instanţa de judecată a procedat la verificarea legalităţii şi temeiniciei arestării preventive a inculpatei şi, constatând că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive, a menţinut măsura.
Potrivit art. 3002 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea si temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b C. proc. pen.
În cuprinsul art. 160b se prevede că, în cursul judecăţii, instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestării preventive.
Daca instanţa constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, revocarea arestării preventive şi punerea de îndată in libertate a inculpatului.
Când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa dispune, prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive.
În cauză se constată că, îndeplinându-şi obligaţiile, prima instanţă a procedat la verificarea în termen a legalităţii şi temeiniciei arestării preventive, prilej cu care a constatat că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate. Faţă de inculpată este în derulare tragerea la răspundere penală pentru infracţiuni deosebit de grave prin care se pun în pericol valori sociale deosebite legate de siguranţa circuitului financiar şi încrederea cetăţenilor în monedele aflate în circulaţie. împrejurările în care se reţin a fi săvârşite faptele pun în evidenţă o periculozitate ridicată a inculpatei, care, coroborată cu impactul şi consecinţele deosebite provocate de circulaţia monedelor false în colectivitate, converg indubitabil spre convingerea că lăsarea inculpatei în libertate prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică.
În consecinţă, apreciind ca legală şi temeinică hotărârea primei instanţe, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b), Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul inculpatei.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata K.H.K. împotriva încheierii din 18 martie 2008 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală.
Obligă recurenta inculpată să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul pentru interpretul de limbă bulgară se va plăti din fondul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1080/2008. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 1122/2008. Penal → |
|---|
