ICCJ. Decizia nr. 1230/2008. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1230/2008
Dosar nr. 5736/121/2006
Şedinţa publică din 3 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 106 din 28 februarie 2007 a Tribunalului Galaţi s-a dispus, în baza art. 215 alin. (1), (3) şi (4) C. pen., condamnarea inculpatului A.L.E., la pedeapsa închisorii în cuantum de 3 ani şi 8 luni, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune (faptă din 19 decembrie 2001, parte vătămată SC R. SA Râmnicu Sărat).
În baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a fost condamnat acelaşi inculpat, la pedeapsa de 11 ani închisoare precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale a închisorii (faptă comisă în intervalul 25 septembrie 2002 - 8 iulie 2003).
În baza art. 33 – art. 35 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 11 ani închisoare, sporită la 12 ani închisoare precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.
În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului A.L.E. pedeapsa accesorie interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale a închisorii.
În temeiul art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ. şi art. 1000 alin. (3) C. civ., a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC I. SRL Galaţi (prin administrator judiciar SC S. SRL Galaţi), la plata sumei de 561.522.514 lei (ROL) cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă SC R. SA Rm. Sărat.
În temeiul aceloraşi dispoziţii legale [(art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 998 şi 1000 alin. (3) C. civ.)] a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. SRL Galaţi la plata următoarelor sume cu titlu de despăgubiri civile: 141.532.115 lei (ROL) către partea civilă SC T.R. SRL Bucureşti şi 43.254.131 lei (ROL) la valoarea actualizată la momentul efectuării plăţii către SC G.L. SA Bucureşti.
A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A. SRL Galaţi, la plata următoarelor sume cu titlu de despăgubiri civile: SC A.H. SRL Feteşti - 55.061,87 RON; SC C. SA Constanţa - 207.950 RON; SC L. SA Năvodari-8.020,418 RON şi SC E. SA Constanta - 7.240,59 RON.
În conformitate cu art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea înscrisurilor (file C.E.C. şi bilete la ordin) false.
În temeiul art. 191 alin. (1) şi (3) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul, în solidar cu părţile responsabile civilmente SC I. SRL Galaţi, SC A. SRL Galaţi şi SC P. SRL Galaţi, la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 650 RON.
Pentru a dispune în acest sens, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 801/P/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A.E.L. pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor prevăzute de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. şi art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
S-a reţinut prin actul de sesizare că, la data de 19 decembrie 2001, în calitate de administrator al SC I. SRL Galaţi, inculpatul a indus în eroare partea vătămată SC R. SA Rm. Sărat cu ocazia derulării unui contract comercial prin emiterea a 3 file C.E.C., ştiind că, pentru valorificarea lor nu există acoperirea necesară, cauzând un prejudiciu de 465.604.482 lei.
Totodată, în perioada 25 septembrie 2002 - 8 iulie 2003 inculpatul, în calitate de administrator al SC A. SRL şi SC P. SRL Galaţi, a indus în eroare 6 părţi vătămate (SC G.L. SA Bucureşti; SC A.H. SRL Feteşti; SC C. SA Constanţa; SC L. SA Năvodari; SC E. SA Constanţa şi SC T.R. SRL Bucureşti) cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte comerciale prin emiterea de bilete la ordin şi file C.E.C. ştiind că pentru valorificarea lor nu există acoperirea necesară şi cauzând astfel un prejudiciu în sumă totală de 2.646.656.938 lei.
Situaţia de fapt expusă în rechizitoriu a fost reţinută de prima instanţă de judecată care, prin sentinţa penală nr. 129 din 9 martie 2005 a Tribunalului Galaţi l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă rezultantă de 16 ani închisoare, cu executare efectivă, precum şi la pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, iar în conformitate cu art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., s-a dispus obligarea inculpatului, în solidar cu părţile responsabile civilmente SC I. SRL Galaţi, SC A. SRL Galaţi şi SC P. SRL Galaţi la plata despăgubirilor civile către cele 7 societăţi părţi vătămate.
Potrivit sentinţei, inculpatul a luat legătura cu martora M.A.O., director la SC R. SA Râmnicu Sărat. în calitate de administrator al SC I. SRL Galaţi, la data de 14 decembrie 2001, a solicitat martorei achiziţionarea a 200 tone porumb boabe. SC R. SA Râmnicu Sărat a acceptat cererea inculpatului şi a fost perfectat contractul de vânzare-cumpărare nr. 2338 din 14 decembrie 2001, pentru cantitatea de 200 tone porumb boabe. Pentru plata contravalorii mărfii, inculpatul a prezentat 3 file C.E.C. cu date scadente la 19 decembrie 2001, 14 ianuarie 2002 şi 29 ianuarie 2002.
La data încheierii contractului, inculpatul A.E.L. a completat personal cele 3 file C.E.C., Ie-a semnat şi ştampilat.
Livrarea mărfii s-a efectuat în perioada 17 decembrie 2001 - 19 decembrie 2001 pe baza facturilor fiscale nr. 6301768 din 17 decembrie 2001, în valoare de 267.173.356 lei pentru cantitatea de 83.931 kg. porumb boabe, nr. 6301773 din 18 decembrie 2001 pentru cantitatea de 69.388 kg. porumb, în valoare de 220.879.351 lei şi nr. 6301777 din 19 decembrie 2001, pentru cantitatea de 49.492 kg. Porumb, în valoare de 157.551.775 lei.
Marfa a fost ridicată prin delegatul SC I. SRL Galaţi, martorul G.A., care a însoţit marfa din dispoziţia inculpatului până la SC C.P. SA Brăila, unde a descărcat-o şi a întocmit personal documentele de livrare. La datele de 20 decembrie 2001 şi 21 decembrie 2001, inculpatul a achitat părţii vătămate suma de 50 milioane lei pe bază de chitanţe fiscale.
În luna ianuarie 2002, cu adresa nr. 6 din 7 ianuarie 2002, partea vătămată SC R. SRL Râmnicu Sărat a cerut inculpatului A.E.L. să achite de urgenţă datoria. Acesta a motivat că se află în imposibilitate de plată, şi a cerut părţii vătămate o reeşalonare a datoriei în patru tranşe, în perioada 24 ianuarie 2002 19 februarie 2002. Propunerea a fost acceptată, astfel că prima plată s-a realizat cu O.P. nr. 10 din 25 ianuarie 2002, în valoare de 130.000.000 lei. Urmare a înţelegerii stabilite între cele 2 părţi, partea vătămată SC R. SA Râmnicu Sărat nu a introdus la plată nici una dintre cele 3 file C.E.C.
Conform datelor emise de B.N.R. rezultă că SC I. SRL Galaţi s-a aflat în interdicţie bancară de a emite cecuri în perioada 19 decembrie2001 - 16 iulie 2003.
La data la care inculpatul a completat filele C.E.C. societatea pe care o administra se afla în interdicţie bancară. Din raportul de expertiză grafică rezultă că semnăturile de pe cele 3 file C.E.C. au fost executate de inculpat.
Prejudiciul creat părţii vătămate SC R. SRL Râmnicu Sărat a fost de 465.604.482 lei. Prejudiciul cauzat nu a fost recuperat, iar partea vătămată s-a constituit parte civilă cu această sumă pentru care a cerut şi obligarea inculpatului la plata de penalităţi de întârziere şi cheltuieli de judecată.
Partea vătămată SC G.L. SA Bucureşti, în toamna anului 2002, avea în stoc grâu, a hotărât să vândă această marfă şi a început să caute clienţi. Martorul V.M.A., angajatul părţii vătămate, a început să caute clienţi şi, astfel, a luat legătura telefonică cu inculpatul A.E.L. Acesta, în calitate de administrator al SC P. SRL Galaţi, la data de 25 iunie 2002 a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 16 privind achiziţionarea cantităţii de 100 tone grâu în valoare de 663.369.589 lei.
Prin contract s-a stipulat ca plata să fie făcută săptămânal în tranşe de 50 milioane lei.
Livrarea mărfii s-a efectuat în baza avizelor de însoţire a mărfii, aceasta fiind facturată ulterior, respectiv la 30 şi 31 septembrie 2002. Marfa a fost ridicată de delegatul SC P. SRL Galaţi, respectiv martorul G.A., cu mijloace de transport închiriate de inculpat. La prima livrare, delegatul SC P. SRL Galaţi a înaintat reprezentanţilor părţii vătămate fila C.E.C. primită în acest sens de la inculpat, care o semnase şi o ştampilase.
După ce a intrat în posesia mărfii, SC P. SRL Galaţi a achitat părţii vătămate suma de 100.000.000 lei cu O.P. nr. 78 din 3 decembrie 2002 şi nr. 79 din 20 decembrie 2002, după care a încetat orice plată. La insistenţele părţii vătămate, inculpatul s-a deplasat la sediul părţii vătămate şi a completat pentru diferenţa neachitată de 562.371.390 lei fila C.E.C. seria BC 30200044177, livrată iniţial în alb. La scadenţă, respectiv 10 februarie 2003 reprezentanţii părţii vătămate a introdus la plată fila C.E.C., care a fost refuzată la plată pentru lipsă de disponibil. În perioada 4 iulie 2002 - 14 august 2002, SC P. SRL Galaţi a fost declarată în interdicţie bancară de a emite C.E.C.-uri.
În timpul urmăririi penale a fost efectuată o expertiză grafică, din conţinutul căreia rezultă că semnătura de pe fila C.E.C. seria nr. 00044177 a fost aparţine inculpatului A.E.L.
Între timp, inculpatul a revândut marfa, în tranşe, în perioada 25 septembrie - 08 octombrie 2002 către SC A. SRL Oprişăneşti, jud. Brăila, pe bază de facturi fiscale, încasând de la beneficiar contravaloarea produselor, conform ordinelor de plată emise în perioada 26 septembrie - 08 octombrie 2002.
Din prejudiciul cauzat părţii vătămate s-a recuperat doar suma de 519.126.259 lei, pe care inculpatul a achitat-o în perioada februarie - aprilie 2003 cu chitanţe şi ordine de plată.
Partea vătămată şi-a recuperat parţial prejudiciul cauzat şi se mai constituie parte civilă cu suma de 43.245.131 lei, sumă pe care pretinde a fi actualizată la momentul achitării.
La data de 5 martie 2003, inculpatul A.E.L. s-a deplasat la sediul părţii vătămate SC A.H. SRL Feteşti, a luat legătura cu directorul general, respectiv martorul P.Ş., iar în calitate de administrator al SC A. SRL Galaţi a solicitat achiziţionarea unei cantităţi de 150 tone grâu. Reprezentantul părţii vătămate a fost de acord, astfel că între cele 2 părţi s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 330 din 5 martie 2003, având ca obiect comercializarea cantităţii de 150 tone grâu în valoare de 803.250.000 lei. Ca modalitate de plată s-a stabilit fila C.E.C. cu termen scadent la 20 zile de la livrarea integrală a mărfii. În baza avizelor de însoţire a mărfii, în perioada 5, 6, 7 martie 2003, inculpatul a ridicat marfa ce i-a fost facturată de la data de 10 martie 2003. Cele 150 tone grâu au fost transportate cu mijloace de transport închiriate de inculpat. Conform contractului, imediat după ridicarea integrală a mărfii, inculpatul A.E.L. a completat în numele SC A. SRL Galaţi, în calitate de administrator, fila C.E.C., seria nr. BB 31400022006 pentru suma de 803.250.000 lei, cu termen scadent 27 martie 2003.
La data scadentă, partea vătămată a introdus la plată fila C.E.C., care a fost acceptată doar pentru suma de 356.883.465 lei, fiind refuzată la plată diferenţa de 446.336.534 lei. Ulterior inculpatul, la date diferite a achitat o parte din prejudiciul cauzat părţii vătămate. În timpul cercetării judecătoreşti partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 348.366.534 lei, cu titlu de despăgubiri civile şi suma de 202.252.231 lei penalităţi de întârziere.
La data de 13 noiembrie 2002, inculpatul A.E.L. în calitate de administrator al SC A. SRL Galaţi a încheiat cu partea vătămată C. SA Constanţa, contractul de vânzare-cumpărare nr. 124, prin care furnizorul se obliga să livreze în tranşe, cantitatea de 372,9 tone grâu iar cumpărătorul, în cauză SC A. SRL Galaţi să plătească contravaloarea mărfii cu file C.E.C.
În baza contractului, în perioada 30 noiembrie - 17 decembrie 2002, partea vătămată a livrat către societatea inculpatului marfa solicitată cu facturile fiscale nr. 3186773 din 30 noiembrie 2002, nr. 3186791 din 12 decembrie 2002 şi nr. 3186799 din 17 decembrie 2002, valoarea totală fiind de 1.343.776.718 lei. Pentru plata cantităţii de grâu ridicate, inculpatul a emis filele C.E.C. nr. BB 314-00022001 şi nr. BB 314-00022002, cu termen scadent 30 martie 2003.
Filele C.E.C. au fost ulterior introduse de partea vătămată la plată dar refuzate la plată pentru lipsă de disponibil. La cererea părţii vătămate de a achita debitul, inculpatul a introdus la plată şi 2 bilete la ordin, ambele 30 aprilie 2003, dar care au fost refuzate la plată pentru lipsă totală de disponibil.
Prejudiciul cauzat părţii vătămate a fost de 1.343.776.718 lei, sumă care se constituie parte civilă în cauză şi 735.717.755 lei daune.
La data de 5 iunie 2003, inculpatul A.E.L. s-a deplasat la sediul părţii vătămate SC L. SA Năvodari şi s-a prezentat martorei D.E., gestionar la depozitul de produse finite al părţii vătămate. Inculpatul s-a prezentat administrator al SC A. SRL Galaţi şi s-a arătat a fi interesat să achiziţioneze mai multe produse finite. Discuţia a fost purtată şi cu directorul general al societăţii.
La data de 5 iunie 2003, inculpatul A.E.L. a achiziţionat de la SC L. SA Năvodari pe bază de facturi fiscale, piese pentru utilaje agricole şi bunuri de larg consum, în valoare totală de 83.899.286 lei. Pentru plata produselor achiziţionate a fost emis biletul la ordin, scadent la data de 7 iulie 2003, refuzat la plată pentru lipsa de disponibil în cont. Ulterior, o parte din prejudiciu a fost achitat cu numerar, rămânând o restanţă de 80.204.184 lei, sumă cu care partea vătămată înţelege să se constituie parte civilă.
La data de 5 iunie 2003, inculpatul A.E.L. s-a prezentat la sediul părţii vătămate SC E. SA Constanţa, iar în calitate de administrator al SC A. SRL Galaţi a solicitat achiziţionarea unor produse din mase plastice, respectiv găleţi, ligheane, făraşe, etc. Marfa a fost livrată către inculpat pe bază de factură. Pentru plata acestora, inculpatul a eliberat un bilet la ordin cu data scadentă la 4 iulie 2003, care a fost decontat. Ulterior, la data de 8 iulie 2003, inculpatul, prin delegat, a solicitat părţii vătămate livrarea unei noi cantităţi de produse din mase plastice. Având în vedere relaţia comercială anterioară, partea vătămată a facturat către SC A. SRL Galaţi produse din materiale plastice în valoare de 72.405.997 lei. Pentru plata acestora a fost emis un bilet la ordin.
La data scadentă, respectiv 2 august 2003, acesta a fost introdus de partea vătămată la plată dar a fost refuzat pentru lipsă de disponibil.
Partea vătămată a solicitat relaţii la bancă şi a constatat că SC A. SRL Galaţi a fost declarată în interdicţie bancară în perioada 1 aprilie 2003 - 6 mai 2003.
Prejudiciul cauzat părţii vătămate SC E. SA Constanţa este de 72.405.997 lei, sumă cu care se constituie parte civilă.
La data de 7 iulie 2003, inculpatul, în calitate de administrator al SC P. SRL Galaţi, a luat legătura cu reprezentantul părţii vătămate SC T.R. SRL Bucureşti şi a solicitat achiziţionarea de carne de pasăre.
Pentru plata mărfii, conform înţelegerii cu furnizorul, inculpatul a emis filă C.E.C. care a fost introdusă la plată însă a fost refuzată, acesta aflându-se în interdicţie bancară.
La data emiterii filei C.E.C., inculpatul se afla în interdicţie bancară potrivit relaţiilor de la B.N.R.
Prejudiciul cauzat părţii vătămate SC T.R. SRL Bucureşti este de 141.532.115 lei, sumă cu care se constituie parte civilă.
Prin Decizia penală nr. 497/A/2005 Curtea de Apel Galaţi a admis apelurile inculpatului şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, a desfiinţat sentinţa penală nr. 12S/2005 a Tribunalului Galaţi şi a trimis cauza spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Situaţia de fapt reţinută în primul ciclu de judecată, implicit vinovăţia inculpatului a fost dovedită în cauză cu următoarele mijloace de probă: plângerile formulate de părţile vătămate-persoane juridice, declaraţiile martorilor M.A.O., G.A., V.M.A., Ş.V., D.E., R.A., V.B., Ş.I., contractele de vânzare-cumpărare încheiate de părţile vătămate cu societăţile inculpatului şi înscrisurile aferente (C.E.C.-uri, bilete la ordin, înscrisuri contabile), adresele R.B. vizând motivaţia refuzului la plată a filei C.E.C. emisă de inculpat ca reprezentant al SC P. SRL (interdicţie bancară), raportul de expertiză grafică nr. 8749/2003, evidenţiind executarea de către inculpat a semnăturilor pe filele C.E.C. şi bilete la ordin.
În cauză, inculpatul A.E.L. nu a putut fi audiat întrucât după comiterea ultimului act material al infracţiunii s-a sustras urmăririi penale şi, ulterior, cercetării judecătoreşti, fiind dat în urmărire generală conform ordinului nr. S/150554/2003. Au fost efectuate acte de căutare astfel încât urmează a se da eficienţă dispoziţiilor procedurale ale art. 291 alin. (2) C. proc. pen.
În cursul judecăţii, înaintea dezbaterilor pe fondul cauzei s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina acestuia ca fiind comisă în decembrie 2001, în dauna părţii civile SC R. SA Râmnicu Sărat, din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) şi (4) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, susţinându-se că partea vătămată cunoştea la momentul încheierii contractului faptul că inculpatul nu are disponibil în cont.
Cu privire la cea de-a doua infracţiune de înşelăciune reţinută în sarcina inculpatului, s-a solicitat înlăturarea agravantei prevăzută în alin. (5) al conţinutului infracţiunii de înşelăciune întrucât aceasta are ca premisă un prejudiciu total situaţia contravenind dispoziţiilor art. 146 C. pen.
Instanţa de fond a apreciat, ca nefondate, cererile de schimbare a încadrării juridice pentru următoarele considerente: art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 incriminează fapta de a emite un C.E.C. fără a avea la tras disponibil suficient sau de a dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut după ce a tras cecul şi mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare. Prin modificarea Codului penal prin Legea nr. 140/1996 s-a suplimentat textul iniţial al infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP), cu alin. (4) care prevede, în mod expres, sancţionarea emiterii C.E.C.-ului fără acoperirea necesară.
Existenta infracţiunii este condiţionată de existenta unei premise în conţinutul laturii obiective, în sensul de a se urmări înşelarea, şi de existenţa rezultatului de a se cauza o pagubă beneficiarului C.E.C.-ului, ori aceste condiţii sunt pe deplin îndeplinite în cauză.
În privinţa conţinutului art. 146 C. pen., raportat la prejudiciul total reţinut în favoarea ultimilor 6 părţi vătămate, s-a apreciat de asemenea improprie înlăturarea din conţinutul juridic al infracţiunii de înşelăciune în formă continuată [(prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP))] a prevederilor alin. (5) vizând consecinţele deosebit de grave. S-a avut în vedere prejudiciul în ansamblul său, corelativ unei singure infracţiuni de înşelăciune în formă continuată cuprinzând 6 acte materiale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul A.L.E. care, prin apărător ales, a criticat-o sub următoarele aspecte:
- fapta comisă în dauna SC R. SA Râmnicu Sărat nu este de natură penală, fiind vorba despre neexecutarea unei obligaţii comerciale;
- reprezentanţii SC R. SA Râmnicu Sărat au cunoscut că la momentul emiterii filelor C.E.C. inculpatul nu avea disponibil în cont astfel că fapta acestuia nu poate fi calificată ca „înşelăciune" ci ca infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934;
- faţă de împrejurarea că se află la primul impact cu legea penală se impunea reţinerea faţă de inculpat a circumstanţei atenuante prevăzute de art. 76 lit. a) C. pen.
Prin Decizia penală nr. 14/ A din 17 ianuarie 2008, Curtea de Apel Galaţi a respins, ca nefondat, apelul inculpatului.
Pentru a dispune în acest sens, curtea de apel a constatat că situaţia de fapt a fost în mod corect reţinută de instanţa de fond pe baza unei complete şi judicioase analize a materialului probator administrat în cauză şi că faptele comise de inculpat au fost corespunzător încadrate din punct de vedere juridic.
Referitor la criticile formulate de inculpat, instanţa de apel a constata că nu sunt întemeiate.
Astfel, martora M.A.O., director economic la partea vătămată SC R. SA Râmnicu Sărat, a precizat că inculpatul nu a adus la cunoştinţă despre faptul că la momentul emiterii filelor C.E.C. nu ar avea în cont disponibilul necesar onorării acestora şi că abia la începutul lunii ianuarie 2002, la insistenţele părţii vătămate, inculpatul a recunoscut că i-a fost aplicată interdicţia de a emite file C.E.C. angajându-se să achite eşalonat datoria rămasă.
Aşa fiind, ţinând seama că marfa a fost livrată de partea vătămată, în perioada 17 decembrie 2001 - 19 decembrie 2001, iar SC I. SRL Galaţi, societatea în numele căreia a emis inculpatul filele C.E.C., a intrat în interdicţie bancară de a emite cecuri la data de 19 decembrie 2001 aspecte esenţiale pe care inculpatul nu Ie-a făcut cunoscute reprezentanţilor părţii vătămate la momentul încheierii contractului şi pe parcursul derulării acestuia, rezultă că inculpatul A.L.E. a emis filele C.E.C. pentru inducerea şi menţinerea în eroare a părţii vătămate SC R. SA Râmnicu Sărat în vederea obţinerii unui folos material injust.
Reţine instanţa de apel că fapta inculpatului A.L.E. săvârşită în dauna părţii vătămate SC R. SA Râmnicu Sărat constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) şi (4) C. pen., şi nu o faptă comercială, neprevăzută de legea penală, sau infracţiunea prevăzută de art. art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cum a solicitat inculpatul a se reţine în dezvoltarea motivelor de apel.
Şi în ce priveşte individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, reţine instanţa de apel că sentinţa este la adăpost de orice critică, instanţa de fond făcând o justă transpunere în practică a criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) Este adevărat că inculpatul nu are antecedente penale, este căsătorit şi are doi copii minori, situaţie premisă a aplicării circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen., însă gravitatea concretă a infracţiunilor comise, valoarea mare a prejudiciului produs, în bună măsură rămas neacoperit, precum şi atitudinea inculpatului, care s-a sustras de la procesul penal, impun concluzia la care ajuns şi instanţa de fond referitoare la nereţinerea de circumstanţe uşurătoare în favoarea inculpatului.
Împotriva deciziei inculpatul a declarat prezentul recurs.
Recurentul-inculpat nu s-a prezentat la instanţa de recurs, astfel încât nu a fost posibilă ascultarea acestuia.
Critica apărătorului inculpatului a vizat individualizarea pedepsei, solicitându-se reducerea acesteia (cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.).
Recursul nu este fondat.
Examinând din oficiu hotărârile judecătoreşti, se constată că, în cauză, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 215 alin. (4) C. pen., este incidenţă Decizia nr. lX din 24 octombrie 2005 a secţiilor unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (M. Of. nr. 123/9.02.2006), beneficiarul cecului neavând cunoştinţă, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestora la tras, iar cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 215 alin. (5) C. pen., este incidenţă Decizia nr. XIV din 22 mai 2006 a secţiilor unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (M. Of. nr. 6/4.01.2007), potrivit căreia, în cazul infracţiunii continuate, caracterul de „consecinţe deosebit de grave" se determină prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate acţiunile sau inacţiunile prin care se realizează elementul material al laturii obiective a infracţiunii.
În conformitate cu dispoziţiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), sau în alte limite decât cele prevăzute de lege. Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), care reglementează criteriile generale de individualizare, la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate de partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Cele două infracţiuni pentru care inculpatul a fost trimis în judecată sunt sancţionate cu închisoare de la 3 la 15 ani, respectiv, de la 10 la 20 de ani.
Pedepsele aplicate inculpatului au fost orientate către minimul special al textelor incriminatoare ale faptelor (3 ani şi 8 luni, respectiv, 11 ani închisoare), pentru forma continuată a infracţiunii de înşelăciune care a avut consecinţe deosebit de grave pedeapsa fiind sporită cu un an închisoare potrivit art. 42 C. pen.
Pentru stabilirea acestor pedepse, prima instanţă a avut în vedere gradul concret de pericol social al faptelor, cuantumul prejudiciilor cauzate, precum şi datele referitoare la persoana inculpatului, inclusiv că acesta se află la prima încălcare a legii penale, dar şi faptul că s-a sustras activităţii de tragere la răspundere penală.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.L.E., împotriva deciziei penale nr. 14/ A din 17 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1127/2008. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 1344/2008. Penal → |
|---|
