ICCJ. Decizia nr. 1593/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALA
Decizia nr.1593/2008
Dosar nr. 442/45/200.
Şedinţa publică din 8 mai 2008
Asupra recursului de faţă
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.57 din 1 octombrie 2007, Curtea de Apel laşi, secţia penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul P.M. împotriva rezoluţiei din 7 mai 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi, dată în dosar nr. 89/P/2006, menţinută prin rezoluţia din 25 iunie 2007 a procurorului general, dată în dosar nr. 509/ll/2/2007.
S-au reţinut, în esenţă, următoarele:
Prin plângerea formulată de petiţionar la procuror, s-a solicitat efectuarea de cercetări penale faţă de comisarul de poliţie judiciară U.F. şi inspectorul principal de poliţie judiciară C.C. sub aspectul pretinsei săvârşiri a infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 266 alin. (1)-(3) C. pen. şi art. 261 alin. (1) C. pen., susţinând că aceştia au efectuat în mod abuziv acte premergătoare faţă de petiţionar, comisar de poliţie, pentru pretinsa săvârşire a infracţiunii de luare de mită, după ce i-au determinat pe numiţii P.M. şi B.I.D. să întocmească denunţ şi să declare împotriva sa.
Prin rezoluţia din 7 mai 2007, dată în dosarul nr. 89/P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi, în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de pretinşii făptuitori pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi art. 261 alin. (1) C. pen., iar, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 266 alin. (1)-(3) C. pen.
În urma actelor premergătoare efectuate, s-a reţinut, în esenţă, că activităţile procedurale dispuse de procurorul din cadrul D.N.A., Serviciul Teritorial laşi, şi efectuate, prin delegare, de către ofiţerul de poliţie judiciară C.C. şi comisarul de poliţie judiciară U.F. au avut loc în conformitate cu atribuţiile de serviciu din fişa postului, nefiind dovedită întocmirea defectuoasă a vreunui act, care să cauzeze o vătămare intereselor legale ale petiţionarului şi nici intenţia directă sau indirectă a acestora de a nu efectua vreun act procedural sau de a-l realiza în mod necorespunzător, în legătură cu denunţul formulat de P.M. referitor la infracţiunea de luare de mită, pretins săvârşită de P.M.
Referitor la pretinsa săvârşire a infracţiunii prevăzute de art. 266 alin. (1) şi (3) C. pen., a rezultat că petiţionarul nu a fost reţinut ori arestat preventiv în cursul cercetărilor şi supus unei măsuri de siguranţă sau educativă, nefiind dovedită utilizarea promisunilor, ameninţărilor sau violenţelor faţă de petiţionar sau faţă de numitul B.I.D. pentru obţinerea de declaraţii.
În ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 261 alin. (1) C. pen., s-a reţinut că numitul P.M. a formulat sesizarea sub forma denunţului şi nu a avut calitatea procesuală de martor, iar B.I.D. a avut calitatea de făptuitor, astfel că nu este îndeplinită condiţia premisă pentru existenţa infracţiunii de încercare de a determina mărturia mincinoasă.
Prin rezoluţia din 25 iunie 2007, dată în dosarul nr. 509/11/2/2007 a procurorului general, a fost menţinută rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale, ca fiind legală şi temeinică.
Împotriva ambelor rezoluţii, petiţionarul a formulat plângere la instanţă.
Instanţa de fond, prin sentinţa penală sus-menţionată, a respins, ca nefondată, plângerea petiţionarului, reţinând, în esenţă, că rezoluţiile sunt temeinice şi legale, întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că inspectorul principal de poliţie C.C. şi comisarul U.F. au respectat în cadrul cercetărilor efectuate în dosarul penal nr. 16/P/2006 dispoziţiile legale ce reglementează modul de sesizare, modul de administrare a probelor şi şi-au îndeplinit obligaţiile în limitele rezoluţiei de delegare dată de procuror.
Împotriva sentinţei a declarat recurs petiţionarul, fără a-l motiva.
Recursul declarat de petiţionar este nefondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că, în mod corect, instanţa de fond a dispus respingerea plângerii formulate de petiţionar, ca nefondată.
Într-adevăr, aşa cum rezultă din actele premergătoare efectuate, în cauză nu sunt indicii cu privire la săvârşirea infracţiunilor reclamate în sarcina intimaţilor, care au efectuat verificările dispuse de procuror prin delegare.
Referitor la infracţiunea de arestare nelegală şi cercetare abuzivă, se constată, într-adevăr că nu era îndeplinită o cerinţă esenţială pentru existenţa acesteia, în modalităţile prevăzute la alin. (1) şi (3), întrucât în cauză nu s-a dispus nici o măsură preventivă sau o altă măsură procesuală, iar, pe de altă parte, numitul B.I.D. şi petiţionarul nu au avut calitatea cerută de textul de lege incriminator, de martor, expert sau interpret. în ce priveşte varianta prevăzută la alin. (2) al aceleiaşi infracţiuni, nu a rezultat din actele premergătoare efectuate existenţa întrebuinţării de promisiuni, violenţe sau ameninţări pentru obţinerea de declaraţii.
Privitor la infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă, în mod corect, s-a reţinut că în cauză nu a existat nici o persoană având calitatea de martor, astfel că nu se poate reţine existenta acestei infracţiuni.
În raport de considerentele expuse, se constată că sentinţa instanţei de fond este temeinică şi legală, urmând a fi respins, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul P.M., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiţionar P.M. împotriva sentinţei penale nr. 57 din 1 octombrie 2007 a Curţii de Apel laşi, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1586/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1598/2008. Penal → |
|---|
